Cat costa cunoasterea clientului?

Adoptarea "Normelor 3" ale Bancii Nationale privind standardele de cunoastere a clientelei a fost primita cu detasare de majoritatea bancherilor. Desi in declaratiile oficiale bancherii au adoptat un ton optimist, discutiile de la ultima intalnire a Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) au scos la iveala problemele pe care le ridica punerea in practica a noilor norme. "ARB doreste sa discute cu Banca Nationala pe aceasta tema pentru ca, dupa ce bancile au studiat in amanunt aceste norme, au iesit la iveala anumite probleme. Una dintre acestea vizeaza pastrarea documentelor de catre banci pe o perioada de 3-5 ani, fapt ce atrage dupa sine o crestere a birocratiei in relatiile banci-clienti si implicit a costurilor serviciilor", ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB si prim-vicepresedintele Alpha Bank. El spune ca "Normele 3" mai contin si cateva neclaritati legate de "clientii care nu intra in nici una din grile" asa cum sunt prevazute in noile reguli, fapt ce ridica semne de intrebare. Intrebati in ce masura noile norme - care presupun si elaborarea de programe speciale pentru cunoasterea clientelei - le dau batai de cap, bancherii au raspuns la unison ca fiecare avea deja un set de reguli pe aceasta tema. "Avem astfel de norme pe care le aplicam de mult, ele facand parte din politica grupului Societe Generale. In prezent facem verificari pentru a vedea in ce masura noile norme ne solicita ceva in plus fata de ceea ce aveam noi", ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele BRD-SocGen. El sustine ca "normele 3" nu dau batai de cap, iar ca principiu ajuta bancile sa devina mai atente cu clientii". Baltazar este de parere ca "in conditiile pastrarii secretului bancar, nu se poate ca detinatorul acestuia sa ignore situatiile in care apar suspiciuni sau dubii". La randul sau, Razvan Radu, vicepresedintele Raiffeisen Banca Agricola, ne-a declarat ca lucreaza deja la procedurile cerute de noile norme. "Principiul "cunoasteti clientul" era unul din principiile de baza ale bancii", a precizat Razvan Radu, adaugand ca studiind legislatia similara din alte state, in special din SUA, "am constatat cat de serios privesc ei acest principiu si cat de serioase sunt consecintele". In aceeasi linie se inscrie si opinia directorului general adjunct al grupului ING, Misu Negritoiu, care ne-a declarat: "nu avem nici o problema cu noile norme, deoarece aveam si aplicam deja propriul cod". El spune ca, in consecinta, aplicarea "Normelor 3" nu presupune nici o cheltuiala suplimentara. Nici pentru oficialii BCR, Normele 3 nu sunt o noutate. "Cea mai mare parte a prevederilor normelor isi gasesc corespondent in procedurile aplicate in prezent de BCR, conform propriei strategii prudentiale. BCR accepta relatii de afaceri numai cu clienti viabili", afirma Laurentiu Treapat, directorul Directiei de Metodologie si Management al riscurilor din BCR. Reamintim ca prin "Normele 3" se urmareste cresterea vigilentei bancilor in scopul prevenirii folosirii lor pentru desfasurarea de activitati de natura infractionala sau in scopul spalarii banilor. Bancile vor trebui sa fie gata pentru aplicarea lor pana la 1 iunie, cand se va putea face o evaluare mai clara a costurilor pe care operatiunile respective le presupun.

Artisti si contopisti

Recenta demitere a directorului Teatrului Bulandra, regizorul Stefan Iordanescu, votata in necunostinta de cauza de consilierii din Primaria Capitalei, continua sa starneasca reactii de protest. Alaturi de scrisoarea pe care cunoscutul regizor Liviu Ciulei a trimis-o cu ceva timp in urma primarului Traian Basescu, in sprijinul directiei de la Bulandra, (tinuta luni de zile sub atenta supraveghere si faultata de Directia de cultura din Primarie, condusa de o fosta secretara literara a teatrului), reproducem scrisoarea deschisa trimisa de regizorul Yuri Kordonsky, autorul spectacolului Unchiul Vanea, succesul incontestabil al teatrului, primul din seria de proiecte Tineri regizori europeni. Liviu Ciulei i-a scris lui Traian Basescu in sprijinul directiei de la Bulandra Primarul general a decis sa ignore parerea regizorului, contand in schimb pe... Oana Turbatu (...) Va scriu acum stiind ca dl. Stefan Iordanescu, directorul artistic al Teatrului Bulandra, v-a vizitat si v-a semnalat unele probleme dificile ca si unele piedici pe care le intampina in incercarile de realizare a unui program artistic serios. Teatrul Bulandra necesita mai mult decat oricand - dupa ani de gradata decadere - un program sustinut de refacere: 1) Reintregirea ansamblului artistic - care si-a pierdut stralucirea prin disparitia varfurilor actoricesti (pensionare etc.) 2) Un program de continuitate ordonata a spectacolelor si, implicit, a productiei 3) Un program de reeducare si redisciplinare a ansamblului artistic si tehnic 4) Un program de realizari regizorale de prestigiu, care sa se inscrie in masurile de organizare si planificare ale teatrului. (Regizorii talentati, angajati ai teatrului, trebuie sa renunte la capricii, sa respecte obligatiile contractuale si sa nu-si permita sa monteze o piesa o data la patru ani). Cred ca intentiile de reorganizare ale domnului director Iordanescu pentru realizarea acestor programe sunt salutare si necesare in vederea redobandirii locului pe care Teatrul Bulandra l-a avut in cultura romanesca. De asemenea, cred ca nu se vor putea obtine rezultatele necesare fara un sprijin deschis si continuu acordat directiei Teatrului Bulandra de catre Directia de Cultura a Primariei. Acest lucru presupune eliminarea frictiunilor birocratice si a piedicilor (prin metode financiare), iar relatiile trebuie sa se bazeze pe un dialog constructiv, care sa aiba ca tinta progresul teatrului si nu interese personale. Sunt sigur ca ajutorul Dumneavoastra este unul din factorii esentiali pentru dezvoltarea "Teatrului Bulandra". Cu multumiri si deosebita stima, Liviu CIULEI Yuri Kordonsky: "O actiune birocratica ce aminteste de timpurile sovietice"Nu sunt sigur ca voi fi ascultat sau ca aceasta scrisoare va schimba in mod dramatic ceva, dar nu pot sa ma distantez fata de ceea ce s-a intamplat in Bucuresti. Ma refer la demiterea lui Stefan Iordanescu din pozitia de director al Teatrului Bulandra. Nu voi face un "erou national" din Stefan. El nu este - din pacate! - un erou national. Daca ar fi, stupizenia unei astfel de decizii a Consiliului General al Bucurestiului ar deveni evidenta chiar si pentru copii. Dar, din moment ce el este "doar un director de teatru", aceeasi actiune birocratica nu pare la fel de nesabuita ca atunci cand ar fi indreptata impotriva oricarui personaj legendar. De ce nu, nu-i asa? Unul mai mult, unul mai putin - ce conteaza? Ei bine, cativa actori vor face scandal - un pic -, pe urma se vor potoli, apoi toata lumea va uita pur si simplu. Cine e el? Presedintele statului, un cosmonaut, vestitul sef al mafiei? Nu! Doar un director de teatru... Nu conteaza! Pentru mine conteaza! Pentru mine, acesta este un afront personal. La fel ca atunci cand cineva m-ar palmui in public si nu si-ar cere scuze. Pentru voi conteaza? Da, Stefan Iordanescu este "doar un director de teatru". Foarte talentat. Tanar. Entuziast. Educat. Tolerant. Puternic. Inteligent. Naiv. Plin de planuri. Deschis. Staruitor. Nu are nevoie Bucurestiul de toate acestea? Stefan este unul dintre aceia care au adus Bucurestiul si, mai ales, Bulandra in atentia Europei. La orice festival ati merge, cu oricine veti sta de vorba, Bulandra este considerat ca unul dintre cele mai interesante si progresiste teatre. Bulandra a fost printre cei mai buni la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa, la Palermo, in Italia, in 2001. Bulandra e invitat la un prestigios festival de teatru in Mecix, alaturi de prestigioase teatre europene. Bulandra a lansat acel program unic pentru tineri regizori europeni care deja este recunoscut peste tot. Iar acestea sunt numai cateva din actiunile lui Stefan Iordanescu. Nu are nevoie Bucurestiul de toate acestea? Cel mai dezgustator aspect al acestei decizii a Consiliului este acela ca ea, decizia, imi aminteste foarte mult de timpurile sovietice. Arta ar trebui protejata. Destinul unui artist nu trebuie sa depinda de vointa, buna sau rea, a unui oficial guvernamental sau municipal. Noi, in Rusia, si voi, in Romania, cunoasteti aceasta lectie. Stim cu totii foarte bine cum se sfarseste ceea ce incepe astfel. Nu e vorba aici de a-l aduce pe Stefan inapoi la Bulandra. E vorba de a invata serios din lectiile pe care ni le-a oferit istoria. Dar, de asemenea, de a-l avea pe Stefan inapoi.

Patimile si Invierea Mantuitorului, sub ochii nostri

Atmosfera Pastelui nu mai este de mult regasita doar in biserici; aceasta a inceput sa coboare din ce in ce mai mult pe simeze sau in sali de concerte. In acest tipar se incadreaza si expozitia "Patimile si Invierea Mantuitorului in creatia populara", vernisata joi, 25 aprilie, in sala "Constantin Brancusi". Organizata de Camera Deputatilor, Centrul International de Conferinte, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Centrul National de Conservare si Valorificare a Traditiei Populare si Fundatia Culturala "Ethnos", expozitia are ca invitat special Centrul Judetean al Creatiei Populare Sibiu si poate fi vizitata pana pe 15 mai.

Vom fi prezenti si la "Quinzaine des Realisateurs"

Debutul in lungmetrajul de fictiune al tanarului cineast Cristian Mungiu, filmul "Occident", a fost selectionat in sectiunea "Quinzaire des Realisateurs" a manifestarilor de la Cannes din acest an. Semnalam prezenta in fruntea distributiei a actorului Alexandru Papadopol, unul dintre interpretii din "Marfa si banii" care ne-a purtat noroc anul trecut. Parteneri: Dorel Visan, Tania Popa, Tora Vasilescu.

Presedintele Iliescu a pus arta medievala intre paranteze

Redeschiderea Galeriei de Arta Medievala la Muzeul National de Arta nu a trecut neobservata nici de catre presedintele Ion Iliescu. Sambata, 27 aprilie, la Cotroceni, nume de marca reprezentand muzee de arta faimoase din Europa si reprezentanti ai corpului diplomatic, acreditati la Bucuresti, s-au intalnit pentru a sarbatori, alaturi de Ion Iliescu, inaugurarea expozitiei. Cuvintele presedintelui, incadrat de Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, si Roxana Theodorescu, director MNAR, ar fi trebuit sa fie multumitoare pentru intreaga audienta. Rostit in romana, engleza si franceza (aceasta ultima limba a fost folosita doar pentru a mentiona: "cat despre vorbitorii de franceza, acestia cu siguranta au inteles varianta romaneasca), discursul prezidential a trecut de la arta medievala la repozitionarea Romaniei "in partea central-sud europeana, la 2.000 km de Atlantic si la 2.000 km de Ural". Asta... "ca o paranteza"... Pretextul Galeriei de Arta Medievala s-a pierdut pe undeva, printre probleme de geopolitica, clinchet de pahare si discutii neprotocolare. Probabil ca oaspetii veniti de departe, din Macedonia, Belgia, Italia, Elvetia, Germania, Serbia, Grecia sau Olanda ar fi meritat macar o prezentare mai punctuala a galeriei si o traducere adecvata. Din fericire, in expozitia care a fost inaugurata oficial tot sambata, invitatii au avut ce vedea. Chiar daca din cauza conditiilor de prezentare improprii multe exponate risca sa se deterioreze in timp, deocamdata ele arata bine. Si, inca un avantaj: piesele vorbesc aceeasi limba, aceea a artei de calitate, care nu are nevoie de nici un fel de intermedieri si de paranteze pentru a fi inteleasa.

Proconsul, Voltaj si Bosquito "canta tare" in orasul tau

Proconsul, Voltaj si Bosquito au prins chef de duca. Si cum artistului ii sade bine cu concertul, cele trei trupe vor face un tur de tara botezat "cantTARE IN ORAS". Fanii ii asteapta la Brasov (11 mai), Cluj (18 mai), Bistrita (25 mai), Baia Mare (29 mai), Oradea (1 iunie), Targu Mures (8 iunie), Ploiesti (12 iunie), Pitesti (15 iunie), Barlad (20 iunie), Iasi (22 iunie), Giurgiu (27 iunie) si, la final, in Constanta (29 iunie). Dupa ce, la concertul inaugural al turneului, Bucurestiul a adunat 12.000 de spectatori, caravana Radio Contact asteapta mari concentrari de forte in intreaga tara.

"Va spune ceva?"

. Covrigi cu susan, ceterasi, parcuri, lautari, cartile de la Universitate, gramezi de ridichi rosii, Ateneul Roman, Gara de Nord, bolti de palate, calusari, un tramvai roz-bombon, un Mall cu aceeasi vopsea. Acestea au fost cateva dintre imaginile de deschidere ale masivului program dedicat de TV 5 capitalei si tarii noastre. O lista aleatorie, dar simpatica, dupa modelul Prevert ar spune francezii, dupa Caragiale am putea zice noi. "Une ville en rose", s-ar putea spune, judecand dupa amintita culoare. "Un oras verde", insista cu surasul sau mereu amabil cunoscutul realizator Frederic Mitterand, ghidul calatoriei, alaturi de Elisabeth Tchoungui - propuse telespectatorilor din lumea mare, neuitand sa adauge, pentru o mai exacta intelegere: "Veti vedea ca se poate vorbi de o primavara la Bucuresti". O metropola a muzeelor ce ascund comori necunoscute multora ("Vizitatori din Franta, grabiti-va sa vedeti...), un oras in care au trait mari scriitori ce au facut gloria deopotriva a Frantei si a Romaniei, Cioran, Ionesco, o cetate a carei arhitectura si stil de viata i-au atras in primele decenii ale secolului numele de "Micul Paris" si care avea sa fie desfigurat in epoca megalomaniei dictatorului, capitala unei tari asupra careia istoricul Catherine Durandin a exprimat, cred, punctul de vedere cel mai nuantat: "Avem numai parcele de imagini, nu una globala". Un program de televiziune, fie el si unul nascut din cele mai bune intentii, nu poate opera decat cu "parcele de imagini". Unele menite sa descopere o realitate cotidiana (parcul cu oamenii lui, tramvaiul), sa restituie un adevar (demolarile, istoria Palatului Parlamentului), sa fixeze ideea permanentei iubirii pentru muzica, pentru teatru ce vine de departe si care a rezistat vitregiilor timpului. Pacat ca tinerii dansatori intervievati nu au auzit, se pare de inaintasii lor, altfel nu s-ar fi hazardat sa declare ca "dansul contemporan a inceput sa miste in Romania dupa 1989". Chiar nu au auzit de Papa Raducanu? Din parcela in parcela, de la Laptaria lui Enache cu "tinerii sai intelectuali ce traiesc in ritmurile zilei" la Ateneul Roman - unde a concertat o valoroasa tanara pianista franceza, Vanessa Wagner cu orchestra dirijata de Vlad Conta - in Delta batranilor lipoveni, de la "uzinele gimnasticii" din Onesti si Deva la Muzeul Satului, nu puteau fi sarite imaginile ce vor fi lipite, se pare, pe vecie de numele Romaniei: copiii strazii si sediul lor emblematic, Gara de Nord, tiganii intalniti intamplator prin tramvaie sau acolo unde mizeria isi arata toata splendoarea pitorescului: in preajma maidanelor cu gunoaie unde s-au ridicat adevarate colonii. Organizatorii au preferat filme documentare sau emisiuni realizate in studiourile belgiene sau cele semnate TV 5 din ratiuni bine determinate, probabil. Indraznesc sa spun insa ca unul dintre scurtmetrajele tinerilor cineasti romani despre cei care isi duc viata prin canale, de un realism crud, ar fi fost mult mai emotionant si mai expresiv decat lungul, foarte lungul "docufiction" "Gigi, Monica si Bianca", mai mult un exercitiu de scenaristica decat un document. Mult spatiu a inghitit si filmuletul "Un jour mon prince viendra" ("Intr-o zi va veni Fat Frumos") cu cele trei femei in cautarea unui barbat prin mica publicitate (prin 1997). Suntem noi originali in multe, dar femei singure sunt peste tot in lume. Pe principiul una rece, una calda dupa "Dallas, Roumanie", documentarul - nu lipsit de sensibilitate - despre cautatorii prin gunoaie dintr-o margine a Clujului (productie recenta), telespectatorii au fost invitati sa-si clateasca ochii cu imagini ale pregatirilor pentru apropiatele sarbatori de Pasti.

Mircea Geoana s-ar putea intalni cu Sharon si Arafat

Dupa etapa care a cuprins tarile arabe "cheie" in ecuatia Orientului Mijlociu - Egiptul si Iordania - seful diplomatiei romane, Mircea Geoana, se afla, incepand de ieri, in Israel, unde are un program la fel de incarcat: primiri la presedintele Moshe Katsav si premierul Ariel Sharon, dupa ce, duminica seara, urma sa aiba convorbiri cu omologul sau Shimon Peres. Tot azi, s-ar putea ca Mircea Geoana sa fie primit la Ramallah, de Yasser Arafat, o alta etapa asteptata cu incredere si speranta. Revenind la momentele Cairo si, respectiv, Amman, este de semnalat interesul deosebit al tarilor respective pentru relatiile cu Romania, care, dincolo de caracterul lor traditional, au capatat componente noi, impuse de realitatile lumii de azi. In acest sens, apare semnificativ ca primirea lui Geoana la presedintele egiptean a depasit substantial timpul fixat initial, de altfel destul de mic. Discutiile s-au axat pe stadiul raporturilor bilaterale dar mai ales pe demersul diplomatiei romane in Orientul Mijlociu, in vederea detensionarii acestei crize israelo-palestiniene. Dintr-o atare perspectiva, Geoana s-a consultat telefonic, chiar din Cairo, cu Javier Solana, inaltul reprezentant pentru politica externa al UE, si cu omologul lui grec, Georgios Papandreu, cat si cu personalitati reprezentative din Departamentul de Stat al SUA. Pe urma, partea egipteana a avut unele idei si sugestii pentru partea romana in cadrul actualului demers. Surprize placute, deosebite, exceptand anularea de ultim moment si din motive strict obiective, a primirii la regele Abdullah al Iordaniei, a oferit etapa Amman. Ambele componente ale vizitei - impulsionarea raporturilor dintre cele doua tari si consultarea partii iordaniene in privinta detensionarii crizei israelo-palestiniene - au starnit interesul aparte al gazdelor. Astfel, seful diplomatiei iordaniene, salutand eforturile romanesti, a invocat faptul ca Bucurestiul are bune raporturi cu ambele parti, cat si o experienta buna in acest sens. Dincolo de ideile politico-diplomatice a existat un moment de exceptie, cu un impact aparte. Toata delegatia romana s-a intalnit cu reprezentantii celor 11.000 de absolventi iordanieni ai unor facultati din tara noastra, 2.000 dintre ei fiind casatoriti cu romance, care au cate trei-patru copii, toti vorbitori de limba romana. A fost o intalnire atat sentimentala, cat si pragmatica, multi plangandu-se de tratamentul iresponsabil al unor birocrati din tara. Dar, comunitatea romana de aici este atat de mare, incat vom reveni asupra ei pe indelete, mai ales ca atasamentul sau fata de tara nu suporta comparatii, in acest sens demersul ambasadorului Vasile Sofineti fiind unul de exceptie.Mircea Geoana s-ar putea intalni cu Sharon si Arafat

Jacques Chirac, creditat cu 81 la suta din voturi

Presedintele francez in exercitiu, Jacques Chirac, ar urma sa castige cel de-al doilea tur al scrutinului prezidential din Franta, cu o majoritate de 81 la suta din voturi, fata de 19 la suta, cat va obtine contracandidatul sau, reprezentantul extremei drepte, Jean-Marie Le Pen, potrivit unui sondaj realizat de Institutul CSA si publicat, sambata, de ziarul "Le Parisien". Conform acestui sondaj, 29 la suta dintre cei intervievati intentioneaza sa nu participe la vot sau sa dea un vot nul. Imediat dupa primul tur, la 21 aprilie, 77 la suta dintre francezi intentionau sa voteze pentru Chirac si 23 la suta pentru Jean-Marie Le Pen. 26 la suta dintre cei intervievati la acea data au spus ca nu vor participa la vot in al doilea tur sau vor da vot nul. Sondajul CSA-Le Parisien a fost realizat intre 23 si 24 aprilie, pe un esantion national reprezentativ de 1.000 de persoane, cu varste peste 18 ani. Acesta este primul sondaj referitor la alegerile prezidentiale publicat in Franta, de lunea trecuta. Institutele de sondare a opiniei publice au fost acuzate ca s-au inselat cu privire la intentiile de vot ale francezilor, inaintea primului tur de scrutin. Nici un sondaj nu indica plasarea pe locul doi a lui Jean-Marie Le Pen, in urma lui Jacques Chirac, si eliminarea premierului socialist Lionel Jospin.

Un nou atac terorist impotriva SUA - inevitabil

Un nou atac terorist impotriva SUA este inevitabil, a declarat directorul adjunct al departamentului Operatiuni din cadrul Agentiei Centrale de Informatii (CIA), James Pavitt. "Adevarul este ca, in ciuda importantelor eforturi contrateroriste, problema nu este daca va mai avea loc un atac terorist, ci cand va fi comis", a declarat acesta la data de 11 aprilie, intr-un discurs tinut la Universitatea Duke, din Carolina de Nord, si dat publicitatii sambata, 27 aprilie. Potrivit oficialului CIA, punerea in practica a unui sistem infailibil de aparare antiterorista ar implica suprimarea multor libertati civile, care constituie insasi esenta societatii americane. Toate serviciile secrete din SUA sunt in stare de alerta maxima dupa ce Biroul Federal de Informatii (FBI) a lansat, in ultimele zece zile, doua avertismente privind eventualitatea unor noi atacuri teroriste a caror posibila tinta ar putea fi centre comerciale sau bancare de pe teritoriul american. James Pavitt, insarcinat cu operatiunile sub acoperire initiate de CIA, a respins acuzatiile la adresa esecului CIA de a preveni atentatele sinucigase din 11 septembrie 2001, precizand ca serviciile centrale stiau ca reteaua terorista condusa de miliardarul de origine saudita Osama bin Laden pregateste o lovitura importanta. Printre altele, oficialul american a declarat ca fortele CIA nu au parasit Afganistanul nici dupa retragerea trupelor sovietice din acest stat (1989) si ca au primit in continuare informatii din teren, in ciuda razboiului civil, informatii care s-au dovedit esentiale in timpul campaniei "Libertate Durabila", initiata de SUA dupa data de 11 septembrie, a mai spus acesta. Intre timp, potrivit cotidianului arab "Al-Hayat", reteaua terorista Al-Qaida a amenintat ca va lansa noi atacuri impotriva Statelor Unite.