Tăriceanu: Extinderea NATO în Balcani va întări reformele democratice în ţările din regiune

xtinderea "umbrelei de securitate" a NATO asupra statelor din Balcani şi din regiunea Mării Negre va întări reformele democratice, stabilitatea economică, socială şi opţiunile democratice ale acelor ţări, a declarat premierul Tăriceanu astăzi, în discursul susţinut la German Marshall Fund. Tăriceanu a spus că, "în acest spririt", România susţine invitarea în Alianţă a celor trei parteneri din Balcanii de Vest - Croaţia, Albania şi Republica Macedonia - oportunitatea unei relaţii mai strânse cu NATO pentru Ucraina şi Georgia, un semnal către întărirea relaţiilor cu Alianţa pentru Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Serbia şi dezvoltarea unei cooperări cu Republica Moldova, Armenia, Azerbaijan şi cu statele din Asia Centrală. "Astfel, NATO ar putea demonstra că poate să transforme energiile critice din regiune în proiecte care să înfrângă separatismul şi obsesiile naţionaliste", a spus premierul. Şeful Executivului a adăugat că, de la summitul din 2006 de la Riga, experţii NATO sunt în căutarea unor mijloace concrete privind întărirea securităţii energetice şi că la reuniunea de la Bucureşti ar trebui ca rezultatele acestei activităţi să devină vizibile. "Europa are nevoie de o abordare comună şi coerentă în acest domeniu. Având în vedere cererea în creştere, Europa trebuie să diversifice şi să securizeze resursele de energie
, furnizorii şi coridoarele de transport", a subliniat
premierul. El a afirmat că noile provocări, care sunt generate de globalizare, de schimbările climatice şi de liberalizarea pieţei, ar trebui să descurajeze abordările unilaterale.

Start haotic al summit-ului NATO

După ce jurnaliştii de la Reuters s-au plâns de proasta organizare a summit-ului NATO, este rândul unui reporter al renumitului post de radio Europa Liberă să povestească momentele stânjenitoare petrecute la Bucureşti. Într-un "jurnal" al summit-ului, Brian Whitmore notează că, până ieri, principala activitate a jurnaliştilor acreditaţi a fost să se deplaseze de la punctul A, la punctul B. Oficial, summit-ul a început aseară, cu un dineu de lucru la care au participat liderii din 26 de state. Cu o zi înainte de sosirea delegaţiilor, scrie jurnalistul, nu existau taxiuri în Aeroportul Internaţional Henri Coandă. "În cele din urmă, un tânăr binevoitor de la un ghişeu de informaţii NATO ne-a spus mie şi colegilor mei să luăm un microbuz special către centrul de acreditare, iar apoi un altul către hotel", notează Whitmore. "Părea un plan bun, cel puţin până să ajungem la centrul pentru acreditare", adaugă acesta. Jurnalistul povesteşte apoi despre "controale haotice de securitate". Probleme cu "singura imprimantă" În ceea ce priveşte acreditările, "colegii din Ucraina şi Rusia au trecut fără probleme, în timp ce mie mi s-a spus să aştept", continuă Whitmore, adăugând că nu a aflat despre ce probleme era vorba sau cât timp va dura rezolvarea lor. După trei ore, "totul era în regulă cu acreditarea, însă se stricase imprimanta". "Singura imprimantă", ţine să sublinieze Whitmore. Aparatul a fost trimis într-o altă clădire, pentru a fi reparat. "Cât timp va dura? Poate cinci minute, poate câteva ore", comentează jurnalistul. "M-am acomodat şi am făcut cunoştinţă cu jurnalişti din aceeaşi tabără tristă- o jurnalistă de la BBC, un reporter de la Vocea Americii, un suedez, un danez, şi o jurnalistă de la Postul Naţional de Radio. Măcar avem companie
bună", îşi continuă relatarea. Mai târziu, reporterul a aflat că şi doi jurnalişti din echipa preşedintelui ucrainean au avut probleme cu obţinerea acreditării. Jurnalistul povesteşte apoi despre minutele petrecute în trafic, pe drumul spre hotel. Nici ziua a doua (ieri-n.r.) nu a început mai bine. Discursul preşedintelui american George Bush nu s-a auzit foarte bine, din cauza unor probleme cu sunetul. Forţele de ordine sunt omniprezente, notează Whitmore, iar uniformele lor amintesc de vatmanii sovietici de tren. Jurnalistul mai spune că "se tot pierde" în Palatul Parlamentului pentru că "toate sălile arată la fel". Şi aici sunt prezenţi "oameni vigilenţi în uniformă". Materialul semnat de Brian Whitmore nu este primul care semnalează greşelile de organizare a summit-ului NATO. Mai mulţi jurnalişti români şi străini s-au plâns ieri de lipsa taxiurilor, a ecusoanelor sau de sunetul prost. Mai mult, "New York Times" atrage atenţia asupra unei probleme de securitate mai puţin obişnuite cu care se va confrunta echipa preşedintelui american- câinii comunitari din Bucureşti.

Administraţia Dacia opreşte negocierile cu sindicatul

Administraţia Dacia anunţă că opreşte neocierile cu sindicatul până când muncitorii reiau lucrul. Anunţul a fost făcut în contextul în care tribunalul Argeş a amânat pentru a doua oară judecarea procesului intentat de administraţia Dacia. Cu toate acestea, angajaţii uzinei Dacia sunt în grevă de 8 zile şi vor continua protestul chiar dacă patronatul va înceta negocierile.Reprezentanţii Dacia Automobile Piteşti au anunţat că vor sista negocierile cu sindicatul uzinei până când muncitorii vor începe lucrul iar instanţa va pronunţa o sentinţă privind legalitatea sau ilegalitatea grevei.Directorul de comunicare al Dacia Piteşti, Liviu Ion, spune că "dacă era sigur că greva e legală Sindicatul Autoturisme Dacia ar if cerut o judecată pe fond"."Căutând să evite o judecată pe legaliatea grevei sindicatul a arătat că ştie că greva este ilegală.""Continuând această grevă sindicatul acţionează împotriva intereselor salariaţilor. Reluarea lucrului ar permite reluarea negocierilor pentru o soluţie rapidă şi satisfăcătoare pentru noi", spune Liviu Ion.De cealaltă parte, sindicaliştii nu se dau bătuţi şi continuă protestele până vor primi mărirea de salariu cerută.Vice-liderul sindical de la Dacia, Ion Iordache spune la BBC că au parcurs toate procedurile şi semnăturile necesare pentru organizarea grevei."Toată lumea cunoaşte şi avocaţi de la Dacia că greva de la Dacia este absolut legală. Nu există niciun dubiu în ceea ce priveşte legalitatea acestei greve", spune vice-liderul sindical."Pentru negocieri greviştii vor decide momentul când încetează greva. Eu le recomand să reziste în grevă până când ne obţinem revendicările", spune Ion Iordache.Angajaţii de la uzina Dacia au intrat în grevă pe termen nelimitat în 24 martie, după ce au eşuat negocierile purtate de sindicat cu patronatul fabricii privind majorările salariale.Angajaţii cer o mărire salarială de 550 de lei, în timp ce administraţia a oferit o creştere de 12 la sută a salariului mediu brut.Administraţia Dacia a contestat în instanţă legalitatea grevei generale, depunând o plângere la Tribunalul Argeş.Miercuri, instanţa a amânat din nou judecarea, după ce în urmă cu o săptămână a fost prima amânarea din cauză că sindicaliştii au invocat lipsa unui avocat.Sindicaliştii au mai cerut ieri o sesizare a Curţii Constituţionale invocând faptul că în legea conflictelor de muncă nu este prevăzut ce se întâmplă cu greviştii după încheierea conflictului.Instanţa a respins ca nefondată cererea sindicatului şi a amânat judecarea pentru 9 aprilie.

Trei milioane de soferi vor fi obligati sa renunte la masini

In aceste conditii, Romania va asigura de la bugetul de stat toate costurile de casare si dezmembrare a autoturismelor non-Euro“, se mentioneaza in nota de fundamentare a actului normativ emis de Guvern pentru ultima varianta a taxei auto.Ministrul Mediului, Attila Korodi, spune ca masura va privi mai mult de jumatate dintre posesorii de autoturisme. „Cred ca, daca va fi adoptata aceasta directiva, Romania va avea probleme. 60% din parcul auto al Romaniei este non-Euro, ceea ce inseamna ca ele trebuie retrase de pe piata“, a explicat Korodi.Potrivit oficialilor de la Registrul Auto Roman, in Romania sint inmatriculate in prezent 4,9 milioane de automobile, ceea ce inseamna ca peste 2,9 milioane de masini sint non-Euro si vor trebui scoase din circulatie. Masura ii va privi in special pe toti cei care poseda Dacii fabricate inainte de 1998. De asemenea, cum standardul de poluare Euro 1 a devenit obligatoriu in Europa in 1993, trebuie sa renunte la masini mare parte dintre cei care au automobile fabricate in strainatate inainte de aceasta data.Statul nu va plati nimic oamenilor care vor trebui sa renunte la masini. „Nu se va acorda nici o despagubire. Omul este in cunostinta de cauza si avertizat din timp ca masina nu mai respecta normele de mediu“, ne-au declarat surse din Ministerul Finantelor. Potrivit acestora, ar putea fi acordat doar un stimulent pentru a-i determina pe oameni sa duca masinile la centrele de reciclare, scutind astfel autoritatile de cheltuielile de ridicare a lor de pe strada.Singura solutie pentru o parte dintre cei aproape trei milioane de soferi de a obtine ceva este programul de innoire a parcului auto, insa doar pentru o parte dintre cei care au bani de o masina noua. Programul presupune acordarea unei sume de 4.000 de lei oricarui posesor al unei masini mai vechi de 12 ani care isi da automobilul la casat. Insa i se acorda banii doar daca vor fi folositi ca avans pentru cumpararea unei masini noi.„Anul trecut au fost casate 16.500 de masini, iar anul acesta vrem sa casam 30.000 de unitati. Daca vom avea fonduri mai multe vom extinde acest program pentru a reduce numarul masinilor de acest gen de pe piata“, a explicat ministrul Mediului.Precedente in EuropaIncepind cu 1 ianuarie, anul acesta, masinile care nu indeplinesc standardul Euro 2 sint interzise in Berlin. In plus
, masinile care au voie sa circule prin oras trebuie sa poarte o eticheta de control pe care scrie clasa de emisii: rosu pentru Euro 2, galben pentru Euro 3 si verde pentru Euro 4. Lipsa etichetei atrage o amenda de 40 de euro si un punct pe carnet. Din 2010, in Berlinvor circula exclusiv masini cu standard Euro 4 si mai mare.Aceleasi reguli se mai aplica in Germania in Köln si Hanovra. Milano a introdus la inceputul anului o taxa zilnica de acces in oras de 5 euro pentru masinile non-Euro si de 2 euro pentru Euro 1 si Euro 2. Euro 3 si 4 circula fara taxa. In Roma s-au interzis pina si scuterele non-Euro.

Brutalitate politieneasca in numele NATO

Aproximativ 50 de tineri din mai multe tari, suspectati ca ar fi vrut sa organizeze manifestari anti-NATO, au fost saltati ieri de fortele de ordine care au intrat in forta in hala pe care o inchiriasera in zona Timpuri Noi din Capitala. Actiunea in forta de ieri nu a fost prima de acest fel indreptata impotriva militantilor. Cu o zi inainte, doi dintre cei care au vrut sa imparta fluturasi trecatorilor in zona Obor au fost retinuti cinci ore la o sectie de politie "pentru verificari". Alaturi de cei doi a fost ridicat si toreporterul "Romaniei libere" Alexandra Radu, care se afla in zona pentru a face un fotoreportaj. Declaratiile celor arestati, precum si marturiile jurnalistului nostru, care a petrecut mai multe zile documentandu-se despre activitatea militantilor anti-NATO, ridica mari semne de intrebare asupra legalitatii si justetei actiunilor politiei. Tinerii sustin ca nu voiau decat sa organizeze dezbateri si ateliere teoretice legate de blocul
nord-atlantic. Pana la inchiderea editiei, fortele de ordine nu descoperisera probe care sa dovedeasca intentiile violente ale protestatarilor. Asociatia Pro Democratia a publicat ieri un comunicat in care sustine ca autoritatile care au intervenit la depozitul
de la Timpuri Noi au incalcat dreptul elementar la protest si la libertatea de exprimare.Mai multe masini de politie cu girofaruri si sirene au descins ieri la pranz in apropierea unei hale de pe strada Minulescu, in zona fabricii Timpuri Noi. "Am fost trimisi la adresa asta de la dispecerat, fara sa ne spuna cineva motivul", ne-a spus unul dintre agentii de la fata locului. Pe strada, cativa tineri priveau nedumeriti la oamenii legii. Deodata, au aparut mascatii. Cativa germani care erau cazati in hala respectiva au fost impinsi cu violenta de jandarmi si pusi cu spatele la perete.Jandarmeria a blocat strada. In hala unde se aflau la acel moment peste 40 de oameni a fost oprit curentul.Dupa trei sferturi de ora in care doar politia a stiut ce s-a intamplat in spatele usilor inchise ale fabricii, 46 de tineri au fost retinuti, urcati in dube si trimisi pe la diverse sectii de politie. Sosit la fata locului, purtatorul de cuvant al Politiei, Christian Ciocan, a spus ca aceasta interventie in forta nu are nimic de-a face cu desfasurarea la Bucuresti a Summitului NATO: "Nu este vorba despre anarhisti, nu este vorba despre militanti antiglobalizare. A fost un incident. Paznicul fabricii nu a permis accesul unei masini cu vopsele in incinta. Directorul a solicitat interventia politiei dupa ce tinerii au devenit violenti, agresandu-l. In mod firesc, politia a intervenit si a restabilit ordinea in acest loc"."O sa trimitem baietii competenti"Bogdan, unul dintre tinerii implicati, spune ca nu a existat nici o intentie din partea militantilor anti-NATO de a organiza vreo actiune violenta. "Eu am facut un contract de inchiriere a halei cu directorul general Cristea George pentru suma de 28 de milioane. I-am spus ca e un eveniment cultural, iar el mi-a spus ca nu il intereseaza atat timp cat platim. La pranz, cativa prieteni au venit cu o masina mica in care aveau vopsele. Ne trebuiau deoarece azi organizam un atelier de serigrafie – inscriptionam tricouri. Imediat, un politist de la Sectia 11 a aparut si ne-a cerut documentul de inchiriere". Rares este unul dintre putinii norocosi care nu au fost retinuti de politie. Spune ca intentia lor era sa organizeze ateliere, dezbateri, discutii, lecturi pe tema NATO, iar la final urmau sa cante niste formatii de muzica. "Nu urmaream sa organizam nici o actiune de protest in strada." In urma cu doua zile a fost ridicat de pe strada si dus la sectie pentru declaratii. "Ne cumparaseram niste bere de la magazin si ne intorceam la hala. Ne-au retinut, apoi ne-au dus la sectie, unde am stat cinci ore."Fotoreporter retinut impreuna cu asa-zisii anarhistiFotoreporterul "Romaniei libere", Alexandra Radu, a petrecut mai multe zile cu militanti anti-NATO din hala de la Timpuri Noi. Jurnalistul nostru a stat cu ei pentru a realiza un fotoreportaj. "Din prima zi in care au venit in Bucuresti au fost pasnici. In primele zile au facut curatenie in spatiul pe care l-au inchiriat, apoi s-au pregatit pentru actiunile pe care vroiau sa le organizeze aici: dezbateri, lecturi, proiectii de filme.Erau din mai multe tari: Canada, Germania, Cehia, Anglia, Elvetia si Republica Moldova", povesteste Alexandra. Fotoreporterul nostru a avut parte si de o experienta mai putin placuta. "Marti, pe la ora 18.00, m-am dus in zona magazinului Obor, unde stiam ca doi dintre ei vor imparti fluturasi trecatorilor, prin care ii invitau la un seminar. Eu abia apucasem sa scot aparatul de fotografiat, cand au venit patru politisti imbracati in civil si ne-au cerut actele. Unul dintre ei mi-a zis ca nu am voie sa fotografiez, eu i-am replicat ca sunt pe domeniul public, dar nu a tinut aceasta explicatie. Ne-au luat pe toti trei si ne-au dus la Sectia 8 Politie, unde ne-au tinut cinci ore, pentru verificari, dupa cum ne-au spus. Am dat declaratii, ne-au facut perchezitie corporala. Am plecat de acolo pe la 1.30 noaptea", povesteste Alexandra.Prodemocratia considera ca prin actiunile indreptate impotriva militantilor anti-NATO autoritatile au incalcat dreptul elementar la protest si libertate de exprimare. "Este o eroare din partea celor care au garantat securitatea participantilor la Summit. Trebuia sa se tina cont de faptul ca nu toata lumea este de acord cu NATO," a declarat presedintele Pro Democratia, Cristian Parvulescu.

Ieri s-a judecat ultimul termen din dosarul FNA: Tribunalul a decis eliberarea Ioanei Maria Vlas

Procesul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Acumulare se apropie de sfârşit. Tribunalul Bucureşti a judecat ieri ultimul termen şi a hotărât să o elibereze din arest pe Ioana Maria Vlas, dar a impus interdicţia de a părăsi ţara. Decizia nu este însă definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel. Peste o săptămână, magistraţii se vor pronunţa asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei Ioanei Maria Vlas. Tot săptămâna viitoare, Tribunalul va trebui să hotărască ce compensaţii vor primi păgubiţii în acest dosar. În dosarul FNA, Ioana Maria Vlas este singurul arestat. Ea este acuzată de înşelăciune pentru că, în calitate de preşedinte al SOV Invest, ar fi indus şi menţinut în eroare 13.200 de investitori la FNA, cărora le-ar fi pricinuit o pagubă de peste 25 de miliarde de lei vechi. Tribunalul Bucureşti a condamnat-o acum doi ani pe Ioana Maria Vlas la 7 ani de închisoare, dar dosarul, odată ajuns la instanţa superioară, a fost trimis spre rejudecare.

Isteria NATO: O pungă de gunoi a pus pe jar pirotehniştii, jandarmii şi televiziunile

Ceea ce părea a fi breacking news-ul dimineţii, s-a transformat într-o telenovelă din serialul Isteria NATO. în jurul prânzului, postul de televiziune Realitatea TV anunţa ca ştire de ultimă oră că un individ ar fi aruncat o sticlă incendiară lângă o benzinărie din zona Băneasa. Alerta părea să fie maximă, având în vedere că în zonă se află hotelul Phoenicia, unde sunt cazaţi mai mulţi participanţi la summitul NATO. Ajunşi într-un suflet la faţa locului, jurnaliştii au putut afla că breacking news-ul consta doar în două banale pungi de gunoi, scăpate de o maşină a salubrităţii (Oare cum de mai lucrează salubritatea în aceste zile?!) Dar, pentru ca isteria să fie generală, la faţa locului au ajuns cei de la serviciul pirotehnic. Oamenii s-au pus pe analizat pungile cu gunoi şi, într-un târziu, au dat verdictul: niciun pericol. pentru a-şi îndulci breacking news-ul dimineţii, cei de la Realitatea TV au trasnformat sticla incendiară în colet suspect, aruncat dintr-o maşină suspectă. În faţa benzinăriei, cei mai agasaţi par a fi angajaţii de aici. "Nişte nebuni domnule. A scăpat unul o pungă şi au năvălit aici", se plânge el jurnaliştilor. Jandarmii veniţi să apere perimetrul sunt criptici: "Nu vă putem da mai multe informaţii." Locul e împânzit de jurnalişti. Au sosit aici cei de la Pro TV, Kanal D, Antena 3, Prima. Chiar şi OTV-ul. Moţ, cei de la Realitatea TV au venit cu ditamai carul de transmisie. Căutată pe la toate colţurile, sticla incendiară s-a evaporat: nu există. Delegaţii cazaţi la hotelul din zonă trec timizi, în microbuze, prin cordonul format de doi angajaţi ai trupelor speciale, chemaţi aici parcă din K1. Încet, încet, lumea părăseşte zona. O sută de metri de la benzinărie, un jandarm nedormit de ceva vreme îşi dă timid pe buze cu strugurel. L-a ajuns probabil frigul de oboseală. Iar, în intersecţia din zona culoarului unic, 5 caschete de poliţişti încearcă să împace şi pietonii şi şoferii. NATO merge mai departe...

Putin vine la Bucuresti

Presedintele rus, Vladimir Putin (foto), vine la Bucuresti astazi pentru a participa la sedinta Consiliului Rusia-NATO, organizat în marja Summitului Aliantei, au declarat, ieri pentru NewsIn, surse diplomatice ruse de la Bucuresti. Informatiile furnizate de acestea au fost confirmate de o purtatoare de cuvânt a biroului
de presa de la Kremlin. Si cotidianul rus Izvestia a scris ca „presedintele rus Vladimir Putin pleaca la Bucuresti pentru a participa la sedinta Consiliului Rusia-NATO, unde vor fi discutate teme precum perspectivele de aderare a Ucrainei si Georgiei la NATO, amplasarea scutului antiracheta în Europa si situatia din Kosovo“. Mai mult, surse diplomatice ruse de la Bucuresti au confirmat sosirea presedintelui Putin în România, precizând ca liderul de la Kremlin si-a trimis deja antemergatorii. Purtatorul de cuvânt al MAE, Ilie Banica, a refuzat însa confirmarea oficiala a acestor informatii, precizând ca nu poate comenta stiri „pe surse“. Vladimir Putin va vorbi la Bucuresti despre securitatea energetica si extinderea NATO, declara surse din delegatia prezidentiala rusa, citate de RIA-Novosti. Participarea presedintelui rus la sesiunea Consiliului Rusia-NATO a fost dezbatuta la Kremlin, în cadrul unei reuniuni operative închise, luându-se decizia ca acesta sa vorbeasca la Bucuresti despre securitatea energetica si extinderea NATO. Presedintele rus Vladimir Putin a fost invitat de NATO, la 23 ianuarie, sa participe la un Consiliu NATO-Rusia organizat cu ocazia summitului Aliantei de la Bucuresti. Peste circa trei saptamâni, liderul de la Kremlin a produs
oarecum surpriza anuntând, prin intermediul ministrului de externe, Serghei Lavrov, ca accepta invitatia Aliantei Nord-Atlantice. Cu toate acestea, venirea lui Putin la Bucuresti a stat sub semnul îndoielii, inclusiv la nivel oficial subliniindu-se, în România si în strainatate, ca acceptarea invitatiei nu presupune certitudinea prezentei presedintelui rus la Bucuresti. Ar fi pentru prima data când Putin ar participa la un Consiliu NATO-Rusia de când a coprezidat crearea acestui for, în 2002, la Practica di Mare, în Italia. Rusia si NATO au avut relatii tensionate în ultima vreme, din cauza divergentelor pe tema scutului antiracheta, armamentului conventional din Europa, Kosovo si apropierii Aliantei, prin extindere, de granitele Rusiei. Climatul pare detensionat în ultimele zile, iar discursul presedintelui Bush de miercuri de la Bucuresti a cuprins un pasaj considerat un mesaj de prietenie si o mâna întinsa liderului de la Kremlin pentru a coopera în combaterea unor amenintari comune precum terorismul.

Delegaţia Macedoniei se retrage de la Summit-ul NATO

Delegaţia Macedoniei pleacă de la Summit-ul NATO, deoarece Grecia îşi menţine opoziţia de a invita această ţară să adere la NATO. Grecia nu îşi va de consimţământul pentru aderarea Macedoniei la NATO în absenţa rezolvării diferendului privind numele ţării. Purtătorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, declarase dimineaţă că invitarea Croaţiei şi Albaniei este certă, în timp ce în privinţa Macedoniei, discuţiile continuă. Atena nu este de acord cu aderarea Macedoniei la NATO din cauza unui conflict legat de numele fostei republici iugoslave, identic cu cel al unei regiuni din nordul Greciei. Potrivit diplomaţilor din NATO, Macedonia, ca şi Croaţia şi Albania, a îndeplinit criteriile de aderare politice şi tehnice solicitate candidaţilor pentru a fi admisă în NATO. Grecia se opune din 1991 recunoaşterii internaţionale a Macedoniei sub acest nume. Macedonia a fost admisă în ONU în 1993 sub numele provizoriu "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei".

Albania şi Croaţia, oficial în NATO. Georgia şi Ucraina aşteaptă până în decembrie

Este oficial. NATO a invitat Croaţia şi Albania să adere la Alianţă. Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO a anunţat, la Bucureşti, că de acum se poate spune că Albania şi Croaţia sunt "colegi de Alianţă" cu celelalte ţări membre. În acelaşi timp, candidatura Macedoniei a fost deocamdată respinsă, din cauza divergenţelor pe care le are cu Grecia în chestiunea denumirii ţării. Totuşi, nu există un termen limită până la care Macedonia va soluţiona problema denumirii. Surpriza vine, însă, tot din zona fostei Iugoslavii. Oficialii NATO au anunţat că au început negocierile cu Bosnia-Herţegovina şi Muntenergu şi că au în vedere deschiderea discuţiilor cu Serbia. Cât priveşte Georgia şi Ucraina, la Bucureşti s-a decis ca cele două ţări să facă parte din Alianţă, dar nu acum. O decizie finală în acest caz se va lua în decembrie.„Am cerut miniştrilor de externe să facă o evaluare a progreselor pentru a ni le prezenta la întrunirea din decembrie 2008”, a declarat Scheffer.Nu s-a luat o hotărâre financiară în ceea ce priveşte scutul antirachetă. "Avem mai multe opţiuni dar nu suntem încă în faza discutării costurilor şi cui revin acestea", a precizat secretarul general al NATO.