entralizat de încălzire de tip comunist a generat o afacere capitalistă de sute de milioane de lei.
Marian Berdan este fondatorul firmei Electra din Iaşi. Compania deţine circa 70% din piaţa interfoanelor din România şi este unul dintre cei doi producători autohtoni de repartitoare. Şi singurul care lucrează pe baza propriilor cercetări şi nu sub licenţă străină, se mândreşte omul de afaceri. „Ne bazăm pe reţeaua de parteneri pe care o avem în mai toate colţurile ţării şi pe relaţiile bune cu asociaţiile de proprietari, pentru a intra şi pe această piaţă, extrem de promiţătoare“, spune el. Potrivit lui Berdan, doar 25%-30% dintre apartamentele din România conectate la sistemele centralizate de încălzire au, în prezent, repartitoare de costuri pentru energia
termică. „E încă mult de lucru în acest domeniu. Avem de luptat cu o concurenţă puternică din partea importatorilor, însă credem că vom face faţă, datorită preţurilor pe care le oferim“, afirmă Berdan.
Concurenţa externă a fost avantajată şi de faptul că produsele importate erau deja certificate în Uniunea Europeană şi puteau fi comercializate direct. „Noi am început să lucrăm la acest proiect în urmă cu trei ani şi de-abia în toamna lui 2006 am obţinut certificarea la Bucureşti. A fost destul de greu, la început nici nu exista o instituţie pregătită pentru aşa ceva“, mai spune Berdan.
Electra „luptă“ cu firme cu vechime în domeniu. De altfel, cota de piaţă a producătorilor locali este estimată la numai câteva procente, restul aparţinând repartitoarelor fabricate peste hotare. Este vorba de circa 2,5 milioane de calorifere contorizate până în acest moment, la un preţ de circa 100 de lei bucata. Plus
circa un leu pe lună pentru citire şi calculul costurilor, rezultă o cifră de ordinul sutelor de milioane de lei.
Ista România, firmă cu capital german, este liderul acestui domeniu, cu o cotă estimată de reprezentanţii companiei la circa 25% şi cu aproximativ 600.000 de repartitoare vândute până în prezent. „Povestea noastră începe în 1924, atunci când s-a patentat, în Danemarca, primul repartitor de costuri din lume. În România, am început în 1995, cu două proiecte-pilot, unul în Bucureşti, la blocul Sora, şi celălalt în Giurgiu“, povesteşte Marian Şişu, directorul punctului de lucru din Capitală. „Am ajuns pe prima poziţie pentru că am avut fonduri să ne extindem în toată ţara, în multe locuri fiind primii pe piaţă“, explică el.
Compania botoşăneană Elsaco Electronic este unul dintre principalii jucători, repartitoarele distribuite şi instalate provenind de la danezii de la Brunata, al căror unic reprezentant este. „Am început să activăm în acest domeniu în 2000 şi, până acum, am comercializat 580.000 de repartitoare în aproape douăzeci de oraşe din ţară. Estimăm o cotă de piaţă de peste 20%, principalii competitori fiind Ista şi Techem“, explică directorul Diviziei de Contorizare Rezidenţială din cadrul Elsaco, Cornel Iurac.
Pe lângă actorii principali, trăiesc numeroase alte companii. Unele sunt parteneri sau subcontractori ai „numelor grele“, în timp
ce alţii îşi încearcă norocul pe cont propriu. La 15 martie, fuseseră autorizate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală (ANRSC) pentru instalarea de repartitoare circa 100 de companii (cam 60 din acestea fiind active în Capitală), în timp ce exploatarea repartitoarelor (respectiv citirea informaţiilor furnizate de acestea şi calculul repartiţiei cheltuielilor) putea fi efectuată legal de aproximativ 80 de firme.
„Noi suntem şi importatori de repartitoare şi robineţi termostatici, şi instalatori, şi oferim şi servicii postinstalare. E o afacere bună, dar dificilă. Pe termen scurt, desigur că montajul repartitoarelor e cel mai profitabil, însă, pe termen lung, exploatarea acestora este cea care oferă siguranţă unei firme din domeniu“, afirmă Vlad Gheorghiu, directorul Decor Press SRL, companie ce estimează că deţine 5% din piaţa repartitoarelor la nivelul Capitalei.
Încercarea de a împărţi cât mai corect cheltuielile cu încălzirea în blocurile conectate la sisteme centralizate de încălzire nu a fost lipsită de reacţii adverse. Unul dintre ultimele scandaluri a izbucnit zilele trecute, când s-a stârnit o adevărată isterie naţională: apartamentele fără repartitoare ar fi fost obligate să se doteze cu astfel de aparate în câteva luni, altfel proprietarii riscau amenzi usturătoare. Totul s-a dovedit a fi pornit de la un act normativ prost interpretat. Apoi, de-a lungul vremii, pe lângă protestele locatarilor care nu îşi permiteau sau nu vroiau să plătească instalarea repartitoarelor, au existat numeroase voci care au susţinut că aparatele de măsură cu pricina nu funcţionează corect sau că datele înregistrate de ele pot fi influenţate. O altă controversă a fost legată de faptul că, dacă iniţial trebuia avizate metrologic, acum repartitoarele au nevoie doar de certificare în conformitate cu normele UE.
Made in Romania
În fabrica noastră producem repartitoarele dezvoltate de noi. Ne bazăm pe reţeaua de parteneri şi pe relaţiile bune cu asociaţiile de proprietari pentru a intra şi pe această piaţă, extrem de promiţătoare.
Marian Berdan, directorul Electra SRL Iaşi
Tot mai puţini români se încalzesc centralizat
SCĂDERE Din ce în ce mai puţine apartamente din blocurile construite în perioada comunistă mai sunt branşate la sistemele centralizate de încălzire. În unele cazuri, este vorba despre familii care au adoptat sisteme alternative de încălzire, în altele societăţile care furnizau energie termică s-au închis, din cauza numărului mic de clienţi sau din cauza rău-platnicilor (în circa 90 de localităţi).
sâmbătă, 21 februarie 2009
Cererile de finantare pentru fonduri guvernamentale, inregistrate electronic
Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC) va inscrie dosarele depuse pentru accesarea programelor din 2007 intr-un registru unic electronic, operational in toate cele opt oficii teritoriale. Decizia a fost luata pentru facilitarea accesului la finantare a tuturor celor interesati, mai ales ca principiul de lucru este "primul venit, primul servit". Registrul unic electronic va deveni operational de marti, 10 aprilie 2007, cand vor putea fi accesate opt dintre cele 13 programe finantate de la bugetul de stat pentru sustinerea activitatii firmelor mici si mijlocii. Este vorba despre programele pentru sustinerea artizanatului, a exportului, instruire si consultanta, profit reinvestit, calitatea produselor si servicii
de piata.
"Dosarul de aplicatie pentru un anumit program va fi sigilat intr-un plic, iar pe plic vor fi trecute numele programului la care se face aplicatia, numele firmei, codul de inregistrare la Registrul Comertului, codul de inregistrare fiscala, suma solicitata, numele delegatului si judetul in care este inregistrata firma", a precizat seful departamentului IT din ANIMMC, Cristian Matache. Dosarele trebuie depuse in centrele din Bucuresti, Constanta, Timisoara, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Tg. Mures, Galati si Craiova. Solicitantului i se va inmana un numar de ordine unic pe tara. Programul de functionare a birourilor
este 09.00 - 15.30, iar intre orele 15.30 si 16.30, operatorii vor introduce in registru dosarele transmise prin posta. Deschiderea si inchiderea aplicatiei se face automat, concomitent in toate cele noua locatii.
In cazul in care un oficiu are probleme cu conexiunea la internet sau ramane fara energie
electrica, in 2 minute inscrierile se vor sista temporar in toata tara. Din jumatate in jumatate de ora ANIMMC va afisa pe propriul site situatia inscrierilor. "Prin acest demers incercam sa ajutam intreprinzatorul sa nu mai vina in Bucuresti pentru a depune actele pentru obtinerea finantarii. Inscrierea dosarelor in Bucuresti nu este neaparat un avantaj
pentru firme", a mai spus reprezentantul ANIMMC. Suma alocata programelor de finantare a IMM-urilor in acest an este de 75 de milioane de lei.
de piata.
"Dosarul de aplicatie pentru un anumit program va fi sigilat intr-un plic, iar pe plic vor fi trecute numele programului la care se face aplicatia, numele firmei, codul de inregistrare la Registrul Comertului, codul de inregistrare fiscala, suma solicitata, numele delegatului si judetul in care este inregistrata firma", a precizat seful departamentului IT din ANIMMC, Cristian Matache. Dosarele trebuie depuse in centrele din Bucuresti, Constanta, Timisoara, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Tg. Mures, Galati si Craiova. Solicitantului i se va inmana un numar de ordine unic pe tara. Programul de functionare a birourilor
este 09.00 - 15.30, iar intre orele 15.30 si 16.30, operatorii vor introduce in registru dosarele transmise prin posta. Deschiderea si inchiderea aplicatiei se face automat, concomitent in toate cele noua locatii.
In cazul in care un oficiu are probleme cu conexiunea la internet sau ramane fara energie
electrica, in 2 minute inscrierile se vor sista temporar in toata tara. Din jumatate in jumatate de ora ANIMMC va afisa pe propriul site situatia inscrierilor. "Prin acest demers incercam sa ajutam intreprinzatorul sa nu mai vina in Bucuresti pentru a depune actele pentru obtinerea finantarii. Inscrierea dosarelor in Bucuresti nu este neaparat un avantaj
pentru firme", a mai spus reprezentantul ANIMMC. Suma alocata programelor de finantare a IMM-urilor in acest an este de 75 de milioane de lei.
Brandurile se convertesc la budism
Comunicarea actuala tinde sa iincorporeze filosofiile aflate „pe val“
O tendinta clara, ce poate parea paradoxala, este aceea ca marile branduri sa se asocieze cu filosofii care combat consumerismul, promovand masura, echilibrul, experienta personala si viata
spirituala iinaintea celei materiale. Brandingul si publicitatea sunt primele care se dezic astazi de rationalismul cartezian, acuzat a fi responsabil ca ar fi creat hiperconsumul si, odata cu acesta, angoasele existentiale ce domina societatea contemporana.
La iinceputul secolului trecut, filosoful Max Weber semnala existenta unui proces de demitologizare a lumii. Principal vinovat a fost gasit rationalismul cartezian, responsabil de alienare, de tristetea sufletului, prin saracirea fiintei de sentimente si trairi interioare. Rationalismul, vazut ca un ingredient esential al evolutiei, ar fi cel care a generat o supraevaluare a realizarilor exterioare, cu sacrificarea vietii launtrice. O preponderenta a verbului „to have“ iin loc de „to be“, dupa cum spunea un alt filosof si psiholog - Erich Fromm. In consecinta, tot rationalismul este responsabil de consumerismul exacerbat care a facut ravagii la nivelul fiintei umane, aceasta uitand ca mai are si alte nevoi iin afara celor materiale.
Decaderea rationalismului
Miscarea spirituala New Age este cea care tinde sa se afirme iin contextul negarii tot mai frecvente a paradigmei carteziene. Aceasta ofera o viziune eclectica, adunand valori spirituale din toate filosofiile si religiile lumii. Totusi, liantul care uneste toate aceste valori este accentul pe totalitatea trairii fiintei, mergand si dincolo de ratiune, la nivel emotional si fizic.
Publicitatea s-a pliat la timp pe noile filosofii. A ambalat deci produsele zilelor noastre iintr-o aura emotionala, mistica, sesizand ca marcile castigatoare sunt dincolo de ratiune prin mister si senzualitate (conceptul Lovemark, una dintre filosofiile publicitatii). Si aceasta iin contextul iin care argumentatia iin comunicare pierde teren. Comunicarea nu mai pune accentul pe valoarea intrinseca a produsului, pentru ca aceasta nu este una durabila si nici macar nu prea mai conteaza iin zilele noastre, cand tehnologia permite aparitia aproape simultana a unor produse similare. Valoarea adaugata este cautata iin sfera emotionala. Asadar, nu e de mirare ca marile branduri urmeaza iindeaproape curentele spirituale si se adapteaza iin permanenta. Nu e de mirare nici faptul ca brandingul reflecta astazi, mai elocvent chiar decat stiintele sociale, decaderea rationalismului si afirmarea unor noi valori ce tin de viata spirituala. Faptul ca brandurile se straduiesc sa „detina“ o cauza sociala sau de mediu cu care cauta sa se identifice este dovada clara ca acestea cauta o raportare la noul sistem de valori identificat de filosofiile iin voga.
„Revrajirea“ lumii
Cele mai multe previziuni au fost ca secolul XXI va fi marcat de un proces de „revrajire“ a lumii (dupa cum se exprima new-age-istii), de reiincarcare a acesteia cu o spiritualitate dincolo de ratiune. Noua fascinatie intelectuala, culturala si chiar religioasa a invadat iin ultimii ani media, cartile, filmele, Internetul si, desigur, brandingul si publicitatea. Dezvoltarea constiintei ecologiste, apropierea de iintelepciunea orientala, aparitia unui interes urias pentru imagine, viziune, imaginatie, practic orice poate realiza o conexiune emotionala cat mai puternica, fara prea multa preocupare fata de rationalism sunt transformari evidente iin zilele noastre, iin directa legatura cu ceea ce iinseamna miscarea New Age. Imensa cantitate de literatura care ne iintoarce spre abisurile copilariei, filmele de mare succes care abordeaza acest imaginar sau fascinatia si misterul lumii orientale, brandurile care se departeaza de produs
ajungand sa se vanda pe ele iinsele ca filosofie de viata sunt dovezi clare ale acestui proces de „revrajire“ a lumii. Iar publicitatea s-a implicat cat se poate de profund iin acest demers.
Simboluri de imprumut
O alta dovada este evocarea tot mai accentuata iin branding si publicitate a valorilor iimprumutate de la alte orientari spirituale, ce par magice, incitante pentru noi, europenii. Spiritualitatea la care publicitatea apeleaza tot mai frecvent este budismul care, culmea, este fondat pe ideea detasarii fata de valorile materiale si ar putea parea contradictoriu sa fie implicat, iin acest fel, iin vanzarea produselor. Totusi, daca ne gandim la ceea ce evoca aceasta spiritualitate - echilibrul interior -, raspunsul devine foarte clar pentru ca aceasta este „marfa“ cea mai cautata iin zilele noastre, pe care advertisingul a gasit-o iin filosofia orientala.
Prin urmare, Occidentul care si-a distrus iincet magia si sacralitatea printr-un rationalism exagerat, printr-un consumerism cu influente dezastruoase iin planul afectiv, emotional, iata ca a apelat la surse externe, la religiile, mai bine zis la spiritualitatea altor culturi. Dar, tot iin spirit
occidental, aceasta sacralitate este comercializata angro, ca o aura care iinsoteste produsele, lucrurile, pentru a le adauga valoare. Pentru occidentali, simbolurile acestei lumi evoca doar ideea de echilibru, exact ceea ce au nevoie mai mult la ora actuala.
Azi putem vedea cum brandingul si publicitatea iincorporeaza mai mult sau mai putin discret aceste simboluri. Exemple concrete ale preluarii simbolismului budist iin publicitate se pot gasi la tot pasul iin Occident. Una dintre campaniile care s-au remarcat recent este cea pentru „Facis“, o marca de iimbracaminte barbateasca din Italia. Printul iinfatiseaza un barbat, iimbracat iin costumul firmei, asezat iin pozitia lotus. In planul secund, un alt barbat care pare a fi o reflectare a primului, dar iintr-o expresie budista iin totalitate: ras iin cap, dezbracat pana la brau, pantalon alb. Un mod foarte simplu si eficient de a transmite mesajul
ca respectivul costum este atat de lejer, iincat iii permite sa se concentreze si sa mediteze asemenea unui calugar Zen. O alta campanie recenta, care a suscitat multe comentarii, este cea pentru brandul „diAx“, operator de telefonie mobila si provider Internet, care asociaza prin fotomontaj imagini crestine, budiste si hinduse. Cele cinci imagini sunt dispuse sub forma de cruce, dar iin acest ansamblu exista ceva neobisnuit: niste picioare de fotbalist, ceea ce sugereaza implicarea corpului iin demersul dezvoltarii spirituale, o alta problematica „la zi“ a filosofiei.
Zen si la „Carturesti“
Spiritualitatea orientala are un bagaj imens de simboluri care transmit echilibru, calm, nonviolenta, relaxare si detasare, adica exact lipsurile cele mai profunde, mai dureroase din viata cotidiana. Deci cum ar putea publicitatea sa nu le vada si sa nu caute un mod iin care sa leacopere? Piata occidentala este invadata de tot felul de obiecte de cult de provenienta orientala. Nimic nu exprima mai bine aceste valori decat pozitia lotus, un cap de Buda sau instrumentarul Zen. Liderul tibetan Dalai Lama, simbol viu al nonviolentei, al pacii interioare, are o popularitate extraordinara iin Occident.
Toata nebunia Feng Shui, ritualurile din saloanele Spa, noile gusturi culinare, valorizarea naturii sunt o confirmare la nivel de mase a noii spiritualitati care tinde sa se instaleze. Mai nou, si iin Romania au iinceput sa se iinmulteasca magazinele ezoterice, iar unele branduri au adoptat „tacit“ parte din simbolica budista. Urmarea fireasca este ca iin curand „brandingul Zen“ sa iasa din saloanele Spa la nivelul cosmeticelor si din restaurantele de gen spre produsele alimentare
destinate consumului iin marele retail, asa cum se iintampla iin Occident.
La noi, cel mai semnificativ brand care iincorporeaza valori Zen este Carturesti. Asocierea imediata care se face cu acest brand este relaxarea si meditatia, datorita ambiantei date de instrumentarul Zen ce se amesteca printre carti. De ce nu a ales Carturestiul o atmosfera mai ortodoxa e destul de clar: „Crede si nu cerceta“ nu se potriveste cu filosofia unui astfel de brand.
Inainte de a considera aceasta schimbare fundamentala de directie iin comunicare o dovada de ipocrizie extrema a breslei publicitare, trebuie spus ca brandul este puntea de legatura iintre oameni si lucrurile care iii iinconjoara, reflecta, prin natura sa, dorintele si nazuintele oamenilor. Prin urmare, schimbarea de filosofie a brandurilor, pliarea organica pe noile curente spirituale sunt vitale pentru iinsasi existenta lor. Daca nu tin pasul cu nevoile omenirii, inclusiv cu cele spirituale, aceasta punte de legatura se rupe, si ele dispar.
O tendinta clara, ce poate parea paradoxala, este aceea ca marile branduri sa se asocieze cu filosofii care combat consumerismul, promovand masura, echilibrul, experienta personala si viata
spirituala iinaintea celei materiale. Brandingul si publicitatea sunt primele care se dezic astazi de rationalismul cartezian, acuzat a fi responsabil ca ar fi creat hiperconsumul si, odata cu acesta, angoasele existentiale ce domina societatea contemporana.
La iinceputul secolului trecut, filosoful Max Weber semnala existenta unui proces de demitologizare a lumii. Principal vinovat a fost gasit rationalismul cartezian, responsabil de alienare, de tristetea sufletului, prin saracirea fiintei de sentimente si trairi interioare. Rationalismul, vazut ca un ingredient esential al evolutiei, ar fi cel care a generat o supraevaluare a realizarilor exterioare, cu sacrificarea vietii launtrice. O preponderenta a verbului „to have“ iin loc de „to be“, dupa cum spunea un alt filosof si psiholog - Erich Fromm. In consecinta, tot rationalismul este responsabil de consumerismul exacerbat care a facut ravagii la nivelul fiintei umane, aceasta uitand ca mai are si alte nevoi iin afara celor materiale.
Decaderea rationalismului
Miscarea spirituala New Age este cea care tinde sa se afirme iin contextul negarii tot mai frecvente a paradigmei carteziene. Aceasta ofera o viziune eclectica, adunand valori spirituale din toate filosofiile si religiile lumii. Totusi, liantul care uneste toate aceste valori este accentul pe totalitatea trairii fiintei, mergand si dincolo de ratiune, la nivel emotional si fizic.
Publicitatea s-a pliat la timp pe noile filosofii. A ambalat deci produsele zilelor noastre iintr-o aura emotionala, mistica, sesizand ca marcile castigatoare sunt dincolo de ratiune prin mister si senzualitate (conceptul Lovemark, una dintre filosofiile publicitatii). Si aceasta iin contextul iin care argumentatia iin comunicare pierde teren. Comunicarea nu mai pune accentul pe valoarea intrinseca a produsului, pentru ca aceasta nu este una durabila si nici macar nu prea mai conteaza iin zilele noastre, cand tehnologia permite aparitia aproape simultana a unor produse similare. Valoarea adaugata este cautata iin sfera emotionala. Asadar, nu e de mirare ca marile branduri urmeaza iindeaproape curentele spirituale si se adapteaza iin permanenta. Nu e de mirare nici faptul ca brandingul reflecta astazi, mai elocvent chiar decat stiintele sociale, decaderea rationalismului si afirmarea unor noi valori ce tin de viata spirituala. Faptul ca brandurile se straduiesc sa „detina“ o cauza sociala sau de mediu cu care cauta sa se identifice este dovada clara ca acestea cauta o raportare la noul sistem de valori identificat de filosofiile iin voga.
„Revrajirea“ lumii
Cele mai multe previziuni au fost ca secolul XXI va fi marcat de un proces de „revrajire“ a lumii (dupa cum se exprima new-age-istii), de reiincarcare a acesteia cu o spiritualitate dincolo de ratiune. Noua fascinatie intelectuala, culturala si chiar religioasa a invadat iin ultimii ani media, cartile, filmele, Internetul si, desigur, brandingul si publicitatea. Dezvoltarea constiintei ecologiste, apropierea de iintelepciunea orientala, aparitia unui interes urias pentru imagine, viziune, imaginatie, practic orice poate realiza o conexiune emotionala cat mai puternica, fara prea multa preocupare fata de rationalism sunt transformari evidente iin zilele noastre, iin directa legatura cu ceea ce iinseamna miscarea New Age. Imensa cantitate de literatura care ne iintoarce spre abisurile copilariei, filmele de mare succes care abordeaza acest imaginar sau fascinatia si misterul lumii orientale, brandurile care se departeaza de produs
ajungand sa se vanda pe ele iinsele ca filosofie de viata sunt dovezi clare ale acestui proces de „revrajire“ a lumii. Iar publicitatea s-a implicat cat se poate de profund iin acest demers.
Simboluri de imprumut
O alta dovada este evocarea tot mai accentuata iin branding si publicitate a valorilor iimprumutate de la alte orientari spirituale, ce par magice, incitante pentru noi, europenii. Spiritualitatea la care publicitatea apeleaza tot mai frecvent este budismul care, culmea, este fondat pe ideea detasarii fata de valorile materiale si ar putea parea contradictoriu sa fie implicat, iin acest fel, iin vanzarea produselor. Totusi, daca ne gandim la ceea ce evoca aceasta spiritualitate - echilibrul interior -, raspunsul devine foarte clar pentru ca aceasta este „marfa“ cea mai cautata iin zilele noastre, pe care advertisingul a gasit-o iin filosofia orientala.
Prin urmare, Occidentul care si-a distrus iincet magia si sacralitatea printr-un rationalism exagerat, printr-un consumerism cu influente dezastruoase iin planul afectiv, emotional, iata ca a apelat la surse externe, la religiile, mai bine zis la spiritualitatea altor culturi. Dar, tot iin spirit
occidental, aceasta sacralitate este comercializata angro, ca o aura care iinsoteste produsele, lucrurile, pentru a le adauga valoare. Pentru occidentali, simbolurile acestei lumi evoca doar ideea de echilibru, exact ceea ce au nevoie mai mult la ora actuala.
Azi putem vedea cum brandingul si publicitatea iincorporeaza mai mult sau mai putin discret aceste simboluri. Exemple concrete ale preluarii simbolismului budist iin publicitate se pot gasi la tot pasul iin Occident. Una dintre campaniile care s-au remarcat recent este cea pentru „Facis“, o marca de iimbracaminte barbateasca din Italia. Printul iinfatiseaza un barbat, iimbracat iin costumul firmei, asezat iin pozitia lotus. In planul secund, un alt barbat care pare a fi o reflectare a primului, dar iintr-o expresie budista iin totalitate: ras iin cap, dezbracat pana la brau, pantalon alb. Un mod foarte simplu si eficient de a transmite mesajul
ca respectivul costum este atat de lejer, iincat iii permite sa se concentreze si sa mediteze asemenea unui calugar Zen. O alta campanie recenta, care a suscitat multe comentarii, este cea pentru brandul „diAx“, operator de telefonie mobila si provider Internet, care asociaza prin fotomontaj imagini crestine, budiste si hinduse. Cele cinci imagini sunt dispuse sub forma de cruce, dar iin acest ansamblu exista ceva neobisnuit: niste picioare de fotbalist, ceea ce sugereaza implicarea corpului iin demersul dezvoltarii spirituale, o alta problematica „la zi“ a filosofiei.
Zen si la „Carturesti“
Spiritualitatea orientala are un bagaj imens de simboluri care transmit echilibru, calm, nonviolenta, relaxare si detasare, adica exact lipsurile cele mai profunde, mai dureroase din viata cotidiana. Deci cum ar putea publicitatea sa nu le vada si sa nu caute un mod iin care sa leacopere? Piata occidentala este invadata de tot felul de obiecte de cult de provenienta orientala. Nimic nu exprima mai bine aceste valori decat pozitia lotus, un cap de Buda sau instrumentarul Zen. Liderul tibetan Dalai Lama, simbol viu al nonviolentei, al pacii interioare, are o popularitate extraordinara iin Occident.
Toata nebunia Feng Shui, ritualurile din saloanele Spa, noile gusturi culinare, valorizarea naturii sunt o confirmare la nivel de mase a noii spiritualitati care tinde sa se instaleze. Mai nou, si iin Romania au iinceput sa se iinmulteasca magazinele ezoterice, iar unele branduri au adoptat „tacit“ parte din simbolica budista. Urmarea fireasca este ca iin curand „brandingul Zen“ sa iasa din saloanele Spa la nivelul cosmeticelor si din restaurantele de gen spre produsele alimentare
destinate consumului iin marele retail, asa cum se iintampla iin Occident.
La noi, cel mai semnificativ brand care iincorporeaza valori Zen este Carturesti. Asocierea imediata care se face cu acest brand este relaxarea si meditatia, datorita ambiantei date de instrumentarul Zen ce se amesteca printre carti. De ce nu a ales Carturestiul o atmosfera mai ortodoxa e destul de clar: „Crede si nu cerceta“ nu se potriveste cu filosofia unui astfel de brand.
Inainte de a considera aceasta schimbare fundamentala de directie iin comunicare o dovada de ipocrizie extrema a breslei publicitare, trebuie spus ca brandul este puntea de legatura iintre oameni si lucrurile care iii iinconjoara, reflecta, prin natura sa, dorintele si nazuintele oamenilor. Prin urmare, schimbarea de filosofie a brandurilor, pliarea organica pe noile curente spirituale sunt vitale pentru iinsasi existenta lor. Daca nu tin pasul cu nevoile omenirii, inclusiv cu cele spirituale, aceasta punte de legatura se rupe, si ele dispar.
ALRO va prelua 40% din importurile de gaze ale României
Prin acordul cu Gazprom, Conef, firmă controlată de ALRO, devine singura companie românească care importă gaze direct de la ruşi
Gazprom va furniza firmei româneşti Conef, controlată de Marco Grup - patronul rus al industriei de aluminiu din România – două miliarde metri cubi de gaze
pe an, în perioada 2010-2030
După ce au pus mâna, până în 2013, pe o mare parte din producţia Hidroelectrica, ruşii de la ALRO vor controla aproape jumătate din importurile româneşti de gaze. Compania rusă Gazprom a anunţat că a semnat cu firma Conef Energy SRL un contract prin care îi va livra anual aproape 40% din importurile României.
Conef Energy va cumpăra de la producătorul rus Gazprom o cantitate de până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale
anual, în baza unui contract semnat acum două zile, valabil în perioada 2010-2030. Compania, care importă deja gaze naturale din Rusia, tot prin Gazprom, va putea cumpăra astfel o cantitate totală de 42 miliarde de metri cubi, se arată într-un comunicat al Gazprom, citat de Mediafax.
Astfel, a fost parafat acordul pe care Conef îl încheiase cu Gazprom încă din primăvara anului trecut. Parteneriatul a fost anunţat de vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, atunci când a sosit la Bucureşti, în mai 2006. În cadrul întâlnirii cu ministrul de atunci al economiei, Codruţ Şereş, Medvedev a declarat că va livra firmei Conef, "partenerul nostru din România", o cantitate de 50 miliarde de metri cubi, pentru următorii 25 de ani. Tot atunci, oficialul Gazprom a spus că ar putea înfiinţa cu Romgaz, producătorul român de gaze naturale, cel mai mare depozit de înmagazinare subterană a gazelor, în judeţul Neamţ. Medvedev a mai afirmat un lucru care a stârnit rumoare, şi anume că doreşte implicarea Gazprom în realizarea conductei Nabucco, proiect care urmăreşte tocmai reducerea dependenţei Europei de importurile ruseşti. Cooperarea între Conef şi Gazexport, divizia de comerţ exterior a gigantului rus, a început în anul 2002. România consumă 17-18 miliarde de metri cubi de gaze anual, din care peste cinci miliarde de metri cubi sunt importate din Rusia, restul fiind producţie internă. Gigantul rus menţionează că România importă gaze din Rusia din 1979, volumul total al livrărilor până la începutul lunii aprilie a acestui an fiind de 110 miliarde de metri cubi.
Administrator comun ALRO -Conef Gaz
Conef Energy a fost înregistrată la Registrul Comerţului exact cu o lună în urmă, adică pe data de 5 martie 2007, având un capital social subscris şi vărsat de 1,12 milioane lei. Potrivit datelor Registrului Comerţului, firma este o subsidiară a Conef SA, care controlează o participaţie de 99,9992% din capitalul său social, restul, de 0,0008%, fiind deţinut de Constantin Ciobanu, cetăţean din Republica Moldova, numit şi administrator al firmei. La rândul său, Conef este controlată, cu 99,97%, de compania ALRO SA, producătorul de aluminiu. Firma rusă Marco Investment and Industries deţine 84,18% din producătorul de aluminiu Alro SA, care a fuzionat recent cu Alprom Slatina (produse
din aluminiu) şi care controlează Alum Tulcea (alumină).
Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), firma Conef Energy nu deţine încă licenţă de furnizare a gazelor naturale. Pe lista furnizorilor de gaze licenţiaţi apare însă firma Conef Gaz. Şi această companie a fost înregistrată recent la Registrul Comerţului, pe data de 3 noiembrie 2006. Acţionarul majoritar al companiei este... firma Conef Energy, cu 70% din acţiuni. Peste numai 10 zile de la înfiinţare, adică pe 13 noiembrie, firma obţine de la ANRGN licenţă de furnizare a gazelor naturale. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Gabriel Sârbu, ne-a declarat că nu e nimic în neregulă cu asta.
Fost secretar de stat, administrator la Conef
Din datele Registrului Comerţului reiese că preşedintele Consiliului de Administraţie al Conef Gaz este nimeni altul decât Marian Năstase, adică preşedintele Consiliului de Administraţie al ALRO Slatina. Ceilalţi doi administratori sunt Lucia Gurduza, născută în Republica Moldova, şi Dan-Victor Alesandru.
Acesta a fost, timp
ce şapte luni, în 2005, secretar de stat de politici energetice în Ministerul Economiei şi Comerţului şi a fost demis de premierul Călin Popescu Tăriceanu fără explicaţii oficiale. Fostul secretar de stat a fost implicat în dosarul de trădare şi spionaj, în care este cercetat inclusiv Codruţ Şereş, numele lui apărând legat de cel al bulgarului Stamen Stanchev, privind ordonanţa pentru vânzarea a 8% din acţiunile Petrom către salariaţi.
Intervenţii prezidenţiale pentru ALRO
Prin contractul semnat direct cu Gazprom, ruşii de la ALRO va controla, practic, aproape jumătate din importurile româneşti de gaze naturale. De numele ALRO se leagă foarte strâns cel al fostului consilier pe probleme economice al preşedintelui Traian Băsescu. Theodor Stolojan, care deţine chiar acţiuni la ALRO (prin Alprom), a făcut în numeroase rânduri lobby pentru companie, pentru ca aceasta să cumpere energie
ieftină direct de la Hidroelectrica.Şi preşedintele Traian Băsescu a intervenit direct pentru producătorul de aluminiu, trimiţându-i un „bileţel" ministrului Codruţ Şereş, în care îl ruga să analizeze o scrisoare primită de la companie. Deşi avea deja contractată aproape a şasea parte din producţia Hidroelectrica până în 2013, la un preţ de aproape cinci ori sub media pieţei, ALRO cerea în acea scrisoare să primească toată energia Reactorului 2 de la Cernavodă, care va porni în acest an.
Gazprom va furniza firmei româneşti Conef, controlată de Marco Grup - patronul rus al industriei de aluminiu din România – două miliarde metri cubi de gaze
pe an, în perioada 2010-2030
După ce au pus mâna, până în 2013, pe o mare parte din producţia Hidroelectrica, ruşii de la ALRO vor controla aproape jumătate din importurile româneşti de gaze. Compania rusă Gazprom a anunţat că a semnat cu firma Conef Energy SRL un contract prin care îi va livra anual aproape 40% din importurile României.
Conef Energy va cumpăra de la producătorul rus Gazprom o cantitate de până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale
anual, în baza unui contract semnat acum două zile, valabil în perioada 2010-2030. Compania, care importă deja gaze naturale din Rusia, tot prin Gazprom, va putea cumpăra astfel o cantitate totală de 42 miliarde de metri cubi, se arată într-un comunicat al Gazprom, citat de Mediafax.
Astfel, a fost parafat acordul pe care Conef îl încheiase cu Gazprom încă din primăvara anului trecut. Parteneriatul a fost anunţat de vicepreşedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, atunci când a sosit la Bucureşti, în mai 2006. În cadrul întâlnirii cu ministrul de atunci al economiei, Codruţ Şereş, Medvedev a declarat că va livra firmei Conef, "partenerul nostru din România", o cantitate de 50 miliarde de metri cubi, pentru următorii 25 de ani. Tot atunci, oficialul Gazprom a spus că ar putea înfiinţa cu Romgaz, producătorul român de gaze naturale, cel mai mare depozit de înmagazinare subterană a gazelor, în judeţul Neamţ. Medvedev a mai afirmat un lucru care a stârnit rumoare, şi anume că doreşte implicarea Gazprom în realizarea conductei Nabucco, proiect care urmăreşte tocmai reducerea dependenţei Europei de importurile ruseşti. Cooperarea între Conef şi Gazexport, divizia de comerţ exterior a gigantului rus, a început în anul 2002. România consumă 17-18 miliarde de metri cubi de gaze anual, din care peste cinci miliarde de metri cubi sunt importate din Rusia, restul fiind producţie internă. Gigantul rus menţionează că România importă gaze din Rusia din 1979, volumul total al livrărilor până la începutul lunii aprilie a acestui an fiind de 110 miliarde de metri cubi.
Administrator comun ALRO -Conef Gaz
Conef Energy a fost înregistrată la Registrul Comerţului exact cu o lună în urmă, adică pe data de 5 martie 2007, având un capital social subscris şi vărsat de 1,12 milioane lei. Potrivit datelor Registrului Comerţului, firma este o subsidiară a Conef SA, care controlează o participaţie de 99,9992% din capitalul său social, restul, de 0,0008%, fiind deţinut de Constantin Ciobanu, cetăţean din Republica Moldova, numit şi administrator al firmei. La rândul său, Conef este controlată, cu 99,97%, de compania ALRO SA, producătorul de aluminiu. Firma rusă Marco Investment and Industries deţine 84,18% din producătorul de aluminiu Alro SA, care a fuzionat recent cu Alprom Slatina (produse
din aluminiu) şi care controlează Alum Tulcea (alumină).
Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), firma Conef Energy nu deţine încă licenţă de furnizare a gazelor naturale. Pe lista furnizorilor de gaze licenţiaţi apare însă firma Conef Gaz. Şi această companie a fost înregistrată recent la Registrul Comerţului, pe data de 3 noiembrie 2006. Acţionarul majoritar al companiei este... firma Conef Energy, cu 70% din acţiuni. Peste numai 10 zile de la înfiinţare, adică pe 13 noiembrie, firma obţine de la ANRGN licenţă de furnizare a gazelor naturale. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Gabriel Sârbu, ne-a declarat că nu e nimic în neregulă cu asta.
Fost secretar de stat, administrator la Conef
Din datele Registrului Comerţului reiese că preşedintele Consiliului de Administraţie al Conef Gaz este nimeni altul decât Marian Năstase, adică preşedintele Consiliului de Administraţie al ALRO Slatina. Ceilalţi doi administratori sunt Lucia Gurduza, născută în Republica Moldova, şi Dan-Victor Alesandru.
Acesta a fost, timp
ce şapte luni, în 2005, secretar de stat de politici energetice în Ministerul Economiei şi Comerţului şi a fost demis de premierul Călin Popescu Tăriceanu fără explicaţii oficiale. Fostul secretar de stat a fost implicat în dosarul de trădare şi spionaj, în care este cercetat inclusiv Codruţ Şereş, numele lui apărând legat de cel al bulgarului Stamen Stanchev, privind ordonanţa pentru vânzarea a 8% din acţiunile Petrom către salariaţi.
Intervenţii prezidenţiale pentru ALRO
Prin contractul semnat direct cu Gazprom, ruşii de la ALRO va controla, practic, aproape jumătate din importurile româneşti de gaze naturale. De numele ALRO se leagă foarte strâns cel al fostului consilier pe probleme economice al preşedintelui Traian Băsescu. Theodor Stolojan, care deţine chiar acţiuni la ALRO (prin Alprom), a făcut în numeroase rânduri lobby pentru companie, pentru ca aceasta să cumpere energie
ieftină direct de la Hidroelectrica.Şi preşedintele Traian Băsescu a intervenit direct pentru producătorul de aluminiu, trimiţându-i un „bileţel" ministrului Codruţ Şereş, în care îl ruga să analizeze o scrisoare primită de la companie. Deşi avea deja contractată aproape a şasea parte din producţia Hidroelectrica până în 2013, la un preţ de aproape cinci ori sub media pieţei, ALRO cerea în acea scrisoare să primească toată energia Reactorului 2 de la Cernavodă, care va porni în acest an.
Ford schimba directia
Alan Mulally, presedintele executiv Ford Motor, a declarat, joi, la Salonul Auto
International de la New York ca Ford va intra intr-o perioada de schimbare, informeaza siteul News.com.
Mulally, care conduce compania din toamna anului trecut, a spus ca va combate pierderea cotei de piata si a profitului din ultimii ani prin restructurarea masiva a fabricilor, intrarea mai rapida pe piata a noilor produse
si reorganizarea managementului.
Presedintele Ford a adaugat ca pana in 2010 se va recrea toata linia de productie, mutand centrul de greutate de pe automobilele sport si camioane catre vehicule mai mici, cu un consum redus de combustibil.
"Este clar ca lumea s-a schimbat si ca pretul crescut al petrolului face ca oamenii sa-si doreasca masini mai mici", a declarat Mulally.
El a accentuat interesul pe care Ford il afiseaza fata de tehnologia combustibilului bazat pe hidrogen, amintind de vizita recenta de la Casa Alba, unde i-a prezentat presedintelui Bush o serie de vehicule hibride cu alimentare
atat elctrica cat si cu hidrogen.
"Lucram la mai multe combinatii, la fel cum fac si alte companii" a raspuns Mulally cand a fost intrebat ce fel de combustibil prefera.
La sfarsitul conferintei de presa, oficialul Ford a prezentat masina Ford Flex, jumatate masina, jumatate SUV, facut pentru familiile pentru care consumul de combustibil conteaza. Pe langa motorul V-6 de 3.5 litri si cei 260 de cai putere, masina este dotata cu Ford Sync, un sistem
de comunicare si divertisment oferit de Microsoft.
Ford a prezentat si o serie de masini, editii limitate, dintre care s-a evidentiat coupe-ul Shelby GT500 KR (King of the Road), dotat cu 540 cai.
International de la New York ca Ford va intra intr-o perioada de schimbare, informeaza siteul News.com.
Mulally, care conduce compania din toamna anului trecut, a spus ca va combate pierderea cotei de piata si a profitului din ultimii ani prin restructurarea masiva a fabricilor, intrarea mai rapida pe piata a noilor produse
si reorganizarea managementului.
Presedintele Ford a adaugat ca pana in 2010 se va recrea toata linia de productie, mutand centrul de greutate de pe automobilele sport si camioane catre vehicule mai mici, cu un consum redus de combustibil.
"Este clar ca lumea s-a schimbat si ca pretul crescut al petrolului face ca oamenii sa-si doreasca masini mai mici", a declarat Mulally.
El a accentuat interesul pe care Ford il afiseaza fata de tehnologia combustibilului bazat pe hidrogen, amintind de vizita recenta de la Casa Alba, unde i-a prezentat presedintelui Bush o serie de vehicule hibride cu alimentare
atat elctrica cat si cu hidrogen.
"Lucram la mai multe combinatii, la fel cum fac si alte companii" a raspuns Mulally cand a fost intrebat ce fel de combustibil prefera.
La sfarsitul conferintei de presa, oficialul Ford a prezentat masina Ford Flex, jumatate masina, jumatate SUV, facut pentru familiile pentru care consumul de combustibil conteaza. Pe langa motorul V-6 de 3.5 litri si cei 260 de cai putere, masina este dotata cu Ford Sync, un sistem
de comunicare si divertisment oferit de Microsoft.
Ford a prezentat si o serie de masini, editii limitate, dintre care s-a evidentiat coupe-ul Shelby GT500 KR (King of the Road), dotat cu 540 cai.
GM s-a razgandit: vrea Daewoo Craiova
GM Daewoo Auto & Technology si compania-mama General Motors discuta cu autoritatile romane despre posibilitatea de a prelua uzina de automobile de la Craiova, care se confrunta cu dificultati financiare, a declarat presedintele producatorului sud-coreean, Michael A. Grimaldi.
"Ne asteptam ca lucrurile sa se indrepte intr-o directie mai clara pana la jumatatea acestui an", a afirmat oficialul GM Daewoo intr-un interviu acordat agentiei Reuters cu ocazia Salonului auto de la Seul.
El a adaugat ca mai sunt si multe alte companii interesate de uzina auto din Romania, iar decizia finala apartine Guvernului.
Cifra de afaceri, minimum 10 mld. de euro
Anul trecut, autoritatile romane au anuntat ca spera sa incheie procesul de privatizare al Daewoo Automobile Romania pana in iunie 2007, dupa ce statul a preluat pachetul de actiuni detinut de grupul sud-coreean Daewoo Motor la compania romaneasca.
Daewoo Automobile Romania si-a rascumparat actiunile detinute de Daewoo Motor la uzina de automobile, pentru 60 de milioane de dolari. Contractul de transfer al participatiei de 51% si tranzactia creantelor, intre Daewoo Motor Co si Daewoo Automobile Romania, a fost semnat in luna august a anului trecut.
Actionarii Daewoo Automobile sunt astfel firma insasi si Automobile Craiova, cu diferenta de 49% din actiuni. Automobile Craiova este controlata de statul roman, prin intermediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), cu 72,4% din actiuni, restul titlurilor fiind detinute de SIF Oltenia (22%) si alti actionari.
Investitorii interesati sa preia pachetul de actiuni detinut de stat la Automobile Craiova trebuie sa depuna scrisorile de intentie la sediul AVAS pana la 25 aprilie.
Documentele vor contine informatii de prezentare a activitatii investitorului si o scurta descriere "a motivatiei de a investi la Automobile Craiova", conform anuntului de privatizare.
Pretul va reprezenta principalul criteriu din grila de evaluare pentru departajarea competitorilor la privatizarea Daewoo Craiova, iar potentialii investitori trebuie sa aiba o cifra individuala de afaceri de minimum zece miliarde euro pe an pentru a fi acceptati sa depuna oferte, au declarat, recent, agentiei Mediafax, surse oficiale.
Pretul pe actiune va reprezenta 30% din grila de punctaj, iar investitiile asumate de ofertant vor avea o pondere de 25%. Alte criterii care vor fi luate in calcul la departajarea competitorilor vor fi nivelul de integrare pe piata a uzinei din Craiova (25%) si numarul de autoturisme produse
dupa privatizare (20%).
Oficialii romani au anuntat ca Ford Motor, Renault
SA-Nissan Motor, grupul chinez Chery Automobile si compania indiana Tata sunt investitorii interesati de activele Daewoo Romania.
Profitul net GM Daewoo a crescut cu 805% fata de 2005
GM si alti parteneri au preluat, in 2002, o participatie majoritara la unele dintre activele companiei coreene Daewoo Motor, actiuni care au condus la formarea GM Daewoo.
Grimaldi s-a aratat increzator in perspectivele de dezvoltare a companiei in acest an si a spus ca GM Daewoo ar putea inregistra un ritm de crestere a vanzarilor similar celui din ultimii doi ani, de 20-30%, in conditiile in care uzinele auto vor functiona la capacitate maxima.
El a confirmat informatiile potrivit carora, in anii 2008 si 2009, volumul investitiilor efectuate de GM Daewoo va fi apropiat celui inregistrat in perioada 2005-2007, respectiv trei miliarde de woni (3,21 miliarde de dolari). Fondurile urmeaza sa fie alocate suplimentarii productiei de sisteme
de transmisie si dezvoltarii unor modele auto noi.
GM Daewoo a raportat, miercuri, un profit net aferent anului 2006 de 593 miliarde de woni, in crestere cu 805% fata de anul 2005. Avansul semnificativ al castigului a fost favorizat de inregistrarea unui venit exceptional si a unui volum ridicat al vanzarilor.
Veniturile GM Daewoo au crescut cu 27% anul trecut, la 9.600 miliarde woni. Grupul sud-coreean prognozeaza ca vanzarile vor creste cu circa 20% anul acesta, la 1,7 milioane - 1,8 milioane de autovehicule.
GM Daewoo exporta peste 80% din productia totala catre Europa, America de Nord si pietele emergente, precum Rusia, China si India. Cea mai mare parte a automobilelor produse de GM Daewoo sunt comercializate sub brandul Chevrolet, dar si sub marcile Pontiac, Holden si Suzuki.
In afara Romaniei, GM Daewoo vrea sa isi extinda operatiunile actuale din Rusia si Ucraina, dar analizeaza si alte tari cu potential ridicat de dezvoltare, precum Uzbekistanul. GM Daewoo este al treilea mare constructor auto din Coreea de Sud.
"Ne asteptam ca lucrurile sa se indrepte intr-o directie mai clara pana la jumatatea acestui an", a afirmat oficialul GM Daewoo intr-un interviu acordat agentiei Reuters cu ocazia Salonului auto de la Seul.
El a adaugat ca mai sunt si multe alte companii interesate de uzina auto din Romania, iar decizia finala apartine Guvernului.
Cifra de afaceri, minimum 10 mld. de euro
Anul trecut, autoritatile romane au anuntat ca spera sa incheie procesul de privatizare al Daewoo Automobile Romania pana in iunie 2007, dupa ce statul a preluat pachetul de actiuni detinut de grupul sud-coreean Daewoo Motor la compania romaneasca.
Daewoo Automobile Romania si-a rascumparat actiunile detinute de Daewoo Motor la uzina de automobile, pentru 60 de milioane de dolari. Contractul de transfer al participatiei de 51% si tranzactia creantelor, intre Daewoo Motor Co si Daewoo Automobile Romania, a fost semnat in luna august a anului trecut.
Actionarii Daewoo Automobile sunt astfel firma insasi si Automobile Craiova, cu diferenta de 49% din actiuni. Automobile Craiova este controlata de statul roman, prin intermediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), cu 72,4% din actiuni, restul titlurilor fiind detinute de SIF Oltenia (22%) si alti actionari.
Investitorii interesati sa preia pachetul de actiuni detinut de stat la Automobile Craiova trebuie sa depuna scrisorile de intentie la sediul AVAS pana la 25 aprilie.
Documentele vor contine informatii de prezentare a activitatii investitorului si o scurta descriere "a motivatiei de a investi la Automobile Craiova", conform anuntului de privatizare.
Pretul va reprezenta principalul criteriu din grila de evaluare pentru departajarea competitorilor la privatizarea Daewoo Craiova, iar potentialii investitori trebuie sa aiba o cifra individuala de afaceri de minimum zece miliarde euro pe an pentru a fi acceptati sa depuna oferte, au declarat, recent, agentiei Mediafax, surse oficiale.
Pretul pe actiune va reprezenta 30% din grila de punctaj, iar investitiile asumate de ofertant vor avea o pondere de 25%. Alte criterii care vor fi luate in calcul la departajarea competitorilor vor fi nivelul de integrare pe piata a uzinei din Craiova (25%) si numarul de autoturisme produse
dupa privatizare (20%).
Oficialii romani au anuntat ca Ford Motor, Renault
SA-Nissan Motor, grupul chinez Chery Automobile si compania indiana Tata sunt investitorii interesati de activele Daewoo Romania.
Profitul net GM Daewoo a crescut cu 805% fata de 2005
GM si alti parteneri au preluat, in 2002, o participatie majoritara la unele dintre activele companiei coreene Daewoo Motor, actiuni care au condus la formarea GM Daewoo.
Grimaldi s-a aratat increzator in perspectivele de dezvoltare a companiei in acest an si a spus ca GM Daewoo ar putea inregistra un ritm de crestere a vanzarilor similar celui din ultimii doi ani, de 20-30%, in conditiile in care uzinele auto vor functiona la capacitate maxima.
El a confirmat informatiile potrivit carora, in anii 2008 si 2009, volumul investitiilor efectuate de GM Daewoo va fi apropiat celui inregistrat in perioada 2005-2007, respectiv trei miliarde de woni (3,21 miliarde de dolari). Fondurile urmeaza sa fie alocate suplimentarii productiei de sisteme
de transmisie si dezvoltarii unor modele auto noi.
GM Daewoo a raportat, miercuri, un profit net aferent anului 2006 de 593 miliarde de woni, in crestere cu 805% fata de anul 2005. Avansul semnificativ al castigului a fost favorizat de inregistrarea unui venit exceptional si a unui volum ridicat al vanzarilor.
Veniturile GM Daewoo au crescut cu 27% anul trecut, la 9.600 miliarde woni. Grupul sud-coreean prognozeaza ca vanzarile vor creste cu circa 20% anul acesta, la 1,7 milioane - 1,8 milioane de autovehicule.
GM Daewoo exporta peste 80% din productia totala catre Europa, America de Nord si pietele emergente, precum Rusia, China si India. Cea mai mare parte a automobilelor produse de GM Daewoo sunt comercializate sub brandul Chevrolet, dar si sub marcile Pontiac, Holden si Suzuki.
In afara Romaniei, GM Daewoo vrea sa isi extinda operatiunile actuale din Rusia si Ucraina, dar analizeaza si alte tari cu potential ridicat de dezvoltare, precum Uzbekistanul. GM Daewoo este al treilea mare constructor auto din Coreea de Sud.
Mezeluri curate
Salamurile romanesti, fabricate dupa reguli mai dure decat cele europene.
Carnea separata mecanic (MDM), organele si amidonul sau amidonurile modificate trebuie sa dispara din mai multe sortimente de mezeluri, incepand cu 8 aprilie. MDM va fi mentionata distinct pe eticheta produselor in care se va mai folosi.
De saptamana viitoare, va intra in vigoare un ordin comun al mai multor autoritati - Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara, care legifereaza, practic, standardele nationale pe care trebuie sa le respecte societatile de procesare a carnii.
Mai „catolici” decat UE
„Potrivit noilor reglementari, MDM mai poate fi utilizata doar in compozitia produselor la care operatia de fierbere si coacere se va realiza la o temperatura de minimum 720C si timp
de minimum 20 de minute. Oricum, majoritatea procesatorilor nu mai folosesc
acest tip de carne”, ne-a declarat Maria Rusti, director de calitate la Aldis Calarasi.
MDM este o carne de proasta calitate, lipita de oasele pasarilor si rezultata prin dezosare mecanica. Are un continut proteic foarte scazut, contine un procent important de colagen. Si pretul ei este extrem de scazut: jumatate din cel a carnii normale folosite in procesare.
„Recomandarea de tratare termica este rezultatul pericolului de contaminare cu salmonela in cazul in care MDM este folosita in produse
care nu sunt fierte la temperaturi mai mari de 70 de grade”, ne-a explicat Sorin Minea, presedinte al Asociatiei Romane a Carnii.
Si amidonul va putea fi folosit intr-o proportie maxima de 4% in orice produs
.
„Problema e ca producatorul roman nu poate incalca aceste standarde, dar produsele din import pot avea si 8a amidon, pentru ca aceasta e limita „europeana”. Noi vrem ca importatorii sa fie obligati sa afiseze pe eticheta acest lucru, astfel incat consumatorii sa cumpere in cunostinta de cauza”, a mai precizat Minea.
Conform acestuia, standardele nationale sunt mai riguroase decat cele europene in domeniu. De asemenea, reprezentantii ARC mai solicita o perioada de tranzitie, astfel incat produsele care se afla deja pe raft si care nu sunt produse dupa aceste standarde sa nu fie retrase din circulatie. Tot o perioada de tranzitie va fi solicitata si pentru utilizarea vechilor etichete si ambalaje.
Conform ordinului care va intra in vigoare duminica, la fabricarea salamului tip Victoria producatorii vor fi obligati sa utilizeze bucati mari de carne, in proportie de minimum 30%.
Carnea separata mecanic (MDM), organele si amidonul sau amidonurile modificate trebuie sa dispara din mai multe sortimente de mezeluri, incepand cu 8 aprilie. MDM va fi mentionata distinct pe eticheta produselor in care se va mai folosi.
De saptamana viitoare, va intra in vigoare un ordin comun al mai multor autoritati - Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara, care legifereaza, practic, standardele nationale pe care trebuie sa le respecte societatile de procesare a carnii.
Mai „catolici” decat UE
„Potrivit noilor reglementari, MDM mai poate fi utilizata doar in compozitia produselor la care operatia de fierbere si coacere se va realiza la o temperatura de minimum 720C si timp
de minimum 20 de minute. Oricum, majoritatea procesatorilor nu mai folosesc
acest tip de carne”, ne-a declarat Maria Rusti, director de calitate la Aldis Calarasi.
MDM este o carne de proasta calitate, lipita de oasele pasarilor si rezultata prin dezosare mecanica. Are un continut proteic foarte scazut, contine un procent important de colagen. Si pretul ei este extrem de scazut: jumatate din cel a carnii normale folosite in procesare.
„Recomandarea de tratare termica este rezultatul pericolului de contaminare cu salmonela in cazul in care MDM este folosita in produse
care nu sunt fierte la temperaturi mai mari de 70 de grade”, ne-a explicat Sorin Minea, presedinte al Asociatiei Romane a Carnii.
Si amidonul va putea fi folosit intr-o proportie maxima de 4% in orice produs
.
„Problema e ca producatorul roman nu poate incalca aceste standarde, dar produsele din import pot avea si 8a amidon, pentru ca aceasta e limita „europeana”. Noi vrem ca importatorii sa fie obligati sa afiseze pe eticheta acest lucru, astfel incat consumatorii sa cumpere in cunostinta de cauza”, a mai precizat Minea.
Conform acestuia, standardele nationale sunt mai riguroase decat cele europene in domeniu. De asemenea, reprezentantii ARC mai solicita o perioada de tranzitie, astfel incat produsele care se afla deja pe raft si care nu sunt produse dupa aceste standarde sa nu fie retrase din circulatie. Tot o perioada de tranzitie va fi solicitata si pentru utilizarea vechilor etichete si ambalaje.
Conform ordinului care va intra in vigoare duminica, la fabricarea salamului tip Victoria producatorii vor fi obligati sa utilizeze bucati mari de carne, in proportie de minimum 30%.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
